Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l S i b i u împotriva deciziei penale nr. 209/A/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l S i b i u în dosar nr(...).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul intimat B. G., asistat de avocat E. N., apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul intimat depune la dosar concluzii scrise.
Instanţa procedează la audierea inculpatului intimat B. N., declaraţie consemnată la dosar.
Reprezentantul parchetului şi apărătorul inculpatului intimat învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri atacate şi rejudecând a se pronunţa o soluţie de condamnare la pedeapsa închisorii privind pe inculpatul intimat, cu reţinerea dispoziţiile art.74,76 Cod penal, la individualizarea pedepsei.
În susţinere învederează că instanţele inferioare au comis o gravă eroare de fapt considerând că fapta săvârşită de inculpatul nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Mai învederează că inculpatul a mai săvârşit acest gen de infracţiune , astfel că scopul pedepsei aplicate anterior nu a fost atins.
Avocat E. N., apărătorul ales al inculpatului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat şi a se menţine ca legală şi temeinică decizia penală atacată, întrucât fapta săvârşită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Inculpatul intimat B. G., având ultimul cuvânt solicită a se menţine ca legală şi temeinică atacată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faţă
Constată că prin sentinţa penală nr.45/18 aprilie 2007 a J u d e c ă t o r i e i A v r i g a fost achitat inculpatul B. G. în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b 1 Gp.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi pedepsită de 37 alin. 1 din OUG 192/2002.
In baza art. 18 1 Cod penal, raportat la art. 91 Cod penal s-a aplicat inculpatului sancţiunea amenzii cu caracter administrativ în cuantum de 1.000 lei.
In baza art. 192 alin. 1 pct. d Cp.p. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 300 lei, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în data de 23 iunie 2006, în jurul orelor 9,45, inculpatul în timp ce conducea autovehiculul marca E. cu nr. de înmatriculare (...), pe D.N. 1- în direcţia Sibiu-B a fost oprit întâmplător de către organul de poliţie.
Întrucât emana miros de alcool, inculpatul a fost testat de agenţii poliţiei rutiere cu aparatul etilotest, valoarea afişată fiind de 0,59 mg/l. Ulterior, în urma recoltării probelor biologice de sânge, la orele 10,45 şi 11,45 s-a constata o valoare a alcoolemiei de 1 %o, respectiv 0,80 %o.
Reţinând gradul redus al alcoolemiei inculpatului (aflat la limita minimă prevăzută de lege, precum şi declaraţia martorului N. M.) instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, dispunând achitarea acestuia, cu plata unei amenzi administrative de 1.000 lei.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Parchetul de pe lângă J u d e c ă t o r i a A v r i g criticând sentinţa pentru netemeinicie, cu motivarea că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni în condiţiile în care inculpatul a dovedit perseverenţă în comiterea faptelor de acest gen, fapta săvârşită putând avea urmări grave pentru viaţa şi integritatea corporală a altor persoane sau pentru bunuri, ea fiind o faptă de pericol social, care este obiectiv, legal şi efectiv
Prin decizia penală nr.209/1 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l S i b i u în dosarul nr(...) s-a respins ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă J u d e c ă t o r i a A v r i g.
În motivarea hotărârii s-a arătat că faţă de materialul probator administrat în cauză (pr. verbal de constatare a infracţiunii, buletinul de examinare clinică, testare etilotest, buletine de analiză toxicologică, declaraţiile inculpatului şi declaraţiile martorilor audiaţi) tribunalul a constatat că instanţa de fond a reţinut corect starea de fapt, făcând o corectă încadrare juridică a acesteia ţinând seama şi de modificarea dispoziţiile OUG 195/2002.
În ceea ce priveşte aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârşite, tribunalul a constatat că faţă de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea produsă şi de conduita făptuitorului, în mod corect instanţa de fond a apreciat că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Astfel, din cuprinsul buletinului de examinare clinică (f. 8.d.u.p.) şi al declaraţiilor martorilor T. Ş. (f. 11 d.u.p.), N. M. (f. 14 d.u.p.), E. G (. f. 15 d.u.p.) se reţine faptul că inculpatul era orientat în spaţiu şi în timp, era coerent în gândire şi în vorbire fiind sigur pe gesturile şi reacţiile sale, păstrându-şi astfel abilitatea necesară conducerii unui autovehicul pe drumurile publice.
În ceea ce priveşte urmarea produsă sau urmarea care s-ar fi putut produce; tribunalul a constatat că prin fapta inculpatului nu s-a adus atingere vieţii, integrităţii corporale a vreunei persoane sau integrităţii vreunui bun, inculpatul aflându-se singur în autovehicul iar conducerea acestuia sub influenţa alcoolului neputând constitui o prezumţie de producere a unui accident rutier.
Pe de altă parte, este adevărat că fapta săvârşită de inculpat este o faptă de pericol social, încă această împrejurare nu face ca astfel de fapte să fie exceptate de la aplicarea disp. art. 18 indice 1 Cod penal, pentru că ar însemna a se face distincţie acolo unde legea penală nu dispune.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l S i b i u solicitând condamnarea inculpatului B. G.. Hotărârile pronunţate până în prezent au fost criticate prin prisma faptului că s-a apreciat greşit pericolul social al faptei reţinută în sarcina inculpatului, care a mai fost sancţionat anterior însă a perseverat în săvârşirea faptelor antisociale.
Examinând actele şi lucrările de la dosar, prin prisma motivelor de recurs invocate şi care se încadrează în dispoziţiile art.385/9 pct. 14 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul Parchetului de pe lângă T r i b u n a l u l S i b i u este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză instanţele au stabilit corect starea de fapt , constând în aceea că , la data de 23.06.2006 inculpatul B. G. a condus autoturismul marca E. nr. de înmatriculare (...) , pe DN 1 direcţia Sibiu B, având o valoare a alcoolemiei de 1,00 grame/mie, respectiv de 0,50 grame la mie.
Fapta săvârşită de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.87 al.1 OUG 195/2002 republicată, prezentând dincolo de orice dubiu, pericolul social al unei infracţiuni.
În conformitate cu dispoziţiile art.18/1 al.2 Cod penal la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit , de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.
Din această perspectivă, deosebit de relevantă este împrejurarea că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă de acelaşi gen prin sentinţa penală nr.59/21.04.2004 a J u d e c ă t o r i e i A v r i g, pedeapsa aplicată fiind precum gradul alcoolemiei (orientat spre minimul prevăzut de lege pentru ca fapta să fie infracţiune), lipsa unui eveniment rutier şi atitudinea sinceră şi cooperantă pe parcursul procesului penal, se vor reţine în favoarea inculpatului ca circumstanţe atenuante conform art.74 lit.c Cod penal.
Faţă de cele de mai sus, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l S i b i u, va casa decizia penală atacată şi sentinţa penală nr.45/2007 pronunţată de J u d e c ă t o r i a A v r i g şi rejudecând:
Va condamna pe inculpatul B. G. la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu apl. art. 74 lit. c, 76 lit. d CP.
În baza art. 83 CP, va revoca beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 59/2004 a J u d e c ă t o r i e i A v r i g, pedeapsă pe care o adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 4 luni închisoare.
Va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b CP, în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 CP.
Va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu k instanţa de fond va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l S i b i u împotriva deciziei penale nr. 209/A/l. 10.2007 pronunţate de T r i b u n a l u l S i b i u în dosarul nr(...).
Casează decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 45/18.04.2007 pronunţată de J u d e c ă t o r i a A v r i g în dosarul nr(...) şi rejudecând cauza în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul B. G. la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu apl. art. 74 lit. c, 76 lit. d CP.
În baza art. 83 CP, revocă beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 59/2004 a J u d e c ă t o r i e i A v r i g, pedeapsă pe care o adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 4 luni închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b CP, în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 CP.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu k instanţa de fond va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 8.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu