vineri, 22 iulie 2011

Curtea de Apel Alba Iulia, 2008 Mentinere masura de arestare preventiva (Recurs) Hotarârea 16/2008 din 15.01.2008 dată de Curtea de Apel Alba Iulia

  Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de  inculpatul E.  N.   împotriva  încheierii penale  din  10 ianuarie 2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosar nr(...).
         La apelul nominal făcut în cauză  se prezintă  inculpatul recurent E. N., în stare de arest, asistat de avocat   M. D., apărător desemnat din oficiu.
         Procedura de citare este legal îndeplinită.
         S-a făcut referatul cauzei după care:
          Inculpatul  E. N. , în motivarea orală  a recursului învederează că   nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică şi  a recuperat prejudiciul  în sumă de 9 milioane lei. Mai învederează că  a solicitat graţierea individuală.
         Apărătorul inculpatului recurent şi reprezentantul parchetului  învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
         Avocat  M. D., apărătorul  desemnat  din oficiu pentru  inculpatul recurent  E.  N. solicită   admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate şi rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive şi cercetarea acestuia în stare de libertate,  întrucât nu prezintă pericol concret pentru  ordinea publică.
         Reprezentantul parchetului solicită   respingerea  recursului ca nefondat şi  a se menţine ca legală şi temeinică   încheierea penală atacată, întrucât nu  au intervenit elemente noi care să justifice  revocarea măsurii arestării preventive.
         Inculpatul E.   N., având ultimul cuvânt  învederează că lasă la aprecierea instanţei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faţă
         Constată că   prin  încheierea din 10 ianuarie 2008  pronunţată de  T r i b u n a l u l       H u n e d o a r a  în dosar penal nr(...)  s-a dispus  menţinerea  măsurii arestării   preventive  a inculpatului E.  N. în baza art.160/b şi 300/2 Cod procedură penală.
         În motivare se arată că  temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu au dispărut şi nici nu s-au modificat de la data ultimei verificări similare, mai mult acestea fiind confirmate prin pronunţarea unei hotărâri de condamnare în primă instanţă.
Cu privire la durata arestării preventive trebuie arătat că aceasta ( 3 luni ) este rezonabilă în accepţiunea art. 5 CEDO raportat la complexitatea cauzei, gravitatea faptelor aşa cum rezultă din probele deja administrate în cauză.
         Totodată, se poate reţine faptul că inculpatul este recidivist în condiţiile art. 37 lit. a şi b Cp., împrejurare ce conturează în mod obiectiv pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a acestuia pentru ordinea de drept.
         Împotriva  acestei   hotărâri a declarat   recurs inculpatul  E. N., solicitând  a fi cercetat în  stare de libertate  deoarece nu prezintă pericol social  pentru   ordinea publică, iar prejudiciul a fost recuperat.
         Examinând  actele  şi lucrările  dosarului  prin  prisma  motivelor  de recurs  şi   sub toate aspectele   conform  art.385/6 al.3 Cod procedură penală, Curtea  constată că   recursul   este  nefondat pentru următoarele  considerente:
         Temeiurile  care au determinat  luarea  măsurii  arestării preventive  a inculpatului E. N.  prev. de art.148 lit.f Cod procedură  penală, începând  cu data de 10.10.2007 , justifică  şi în prezent  menţinerea  acesteia.
         Lăsarea  în libertate a inculpatului prezintă pericol  concret   pentru ordinea publică, acesta  fiind  dovedit  de antecedenţele penale numeroase  ale inculpatului care  a suferit  repetate  condamnări pentru  infracţiuni   de furt calificat (f.37 D.U.P.) , ceea ce  justifică  ideea  că riscul  recidivei  este  actual.
         Recuperarea  prejudiciului este o împrejurare  ce urmează  a fi   avută în  vedere  la soluţionarea  fondului   cauzei,  şi   prin raportare  la  toate  circumstanţele  cauzei.
         De asemenea,  detenţia  inculpatului  este  legitimă  şi prin prisma  art.5 CEDO, fiind pronunţată o  hotărâre  de condamnare  în primă   instanţă.
         În consecinţă,  în baza  art.385/15 pct.1  lit.b Cod procedură penală, Curtea  va respinge ca nefondat recursul   inculpatului.
         (...) obliga  recurentul  la plata  sumei   de 100  lei   cheltuieli judiciare , din care   onorariul   apărătorului   din oficiu în cuantum  de  40 lei se va  avansa  din  fondurile  Ministerului  Justiţiei.
Pentru  aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
         Respinge ca nefondat   recursul declarat de  inculpatul   E.  N.  împotriva  încheierii  penale  din 10   ianuarie  2008  pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosarul penal nr(...).
         Obligă   recurentul   la plata  sumei de 100 lei cheltuieli judiciare , din care  onorariul apărătorului  din oficiu , în cuantum de  40 lei se va  avansa  din  fondurile  Ministerului  Justiţiei.
         Definitivă.
         Pronunţată în şedinţa publică din 15.01.2008.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu