Pe rol se află soluţionarea recursurilor declarate de părţile civile D. N. şi D. D. împotriva deciziei penale nr. 410/A/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr(...).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă părţile civile recurente D. D. şi D. N., lipsă fiind restul părţilor. Se prezintă avocat E. E., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat D. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-au înregistrat motive de recurs formulate de părţile civile D. N. şi D. D.
Părţile civile recurente, apărătorul inculpatului intimat şi reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
Părţile civile recurente D. N. şi D. D. solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor penale atacate şi a se trimite cauza spre rejudecare. Învederează că din data de 9 mai - în data de 14 iunie în mod repetat a solicitat T r i b u n a l u l u i H u n e d o a r a- Serviciului arhivă şi registratură să-i prezinte dosarul pentru a lua cunoştinţă despre decizia pronunţată în apel, întrucât aceasta nu le-a fost comunicată.
Avocat E. E., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat D. P. solicită respingerea recursului, învederând că părţile civile au declarat tardiv apelul , la T r i b u n a l u l H u n e d o a r a.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului părţilor civile şi a se menţine ca legală şi temeinică hotărârea penală atacată întrucât apelul declarat de acestea a fost tardiv.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faţă
Constată că prin sentinţa penală nr.633/9 mai 2007, pronunţată în dosarul nr(...), J u d e c ă t o r i a D e v a a condamnat pe inculpatul D. P., la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de ucidere din culpă, prev.şi ped.de art.178 al.1 Cod penal.
A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor civile prev.de art. 64 lit. a,b,c Cod penal în condiţiile art.71 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a suspendat condiţionat executarea pedepsei de mai sus pe durate unui termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, iar în baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata aceluiaşi termen de încercare a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii.
A pus în vedere inculpatului dispoziţiile art.83 Cod penal.
A obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. Internaţional Transport SRL B la plata următoarelor despăgubiri civile :
- 670 lei daune materiale către partea civilă D. N.;
- 3.000 euro daune morale către partea civilă D. N.;
- 415,43 lei daune materiale către partea civilă D. D.;
- 10.000 lei daune morale către partea civilă D. D.;
- 800 lei daune materiale către partea civilă N. E.;
- 15.000 lei daune morale către partea civilă N. E..
A respins în rest pretenţiile părţilor civile.
A constatat că E. T. prin Unita SA B are calitate de asigurator în cauză.
A respins cererea de cheltuieli judiciare formulată de partea civilă D. N..
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. International Transport SRL B la plata sumei de 1100 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele :
În noaptea de 4 octombrie 2005, inculpatul a plecat din B cu trenul la Viena, de unde urma să preia şi să conducă la B în interesul societăţii comerciale la care era angajat ca şi conducător auto – SC E. International Transport SRL B – un autocamion.
A ajuns la Viena în data de 5 octombrie 2005, a preluat autocamionul şi a plecat spre România în data de 6 octombrie 2005, tranzitând Ungaria.
A ajuns la Vama E. la data de 6 octombrie 2005, ora 18 şi a terminat formalităţile legale de intrare în ţară şi vămuire în noaptea de 06/07 octombrie 2005.
În jurul orei o4,00 a zilei de 7 octombrie 2005, inculpatul a plecat din localitatea D. spre B, la volanul autocamionului marca E., ajungând pe raza localităţii H. în jurul orei 09,00.
Datorită oboselii acumulate, în timp ce rula dinspre A spre D, inculpatul a pierdut controlul volanului, singura explicaţie plauzibilă fiind aceea că a aţipit la volan, a părăsit carosabilul parţial, roţile din dreapta ale autocamionului rulând pe acostamentul ce mărgineşte E. de circulaţie A-D.
În aceste condiţii, victima N. E., care circula regulamentar pe acelaşi acostament, în sensul A-D, a fost surprinsă de autocamion şi accidentată, decesul survenind pe loc ca urmare a impactului dintre autovehicul şi pieton, victima fiind imediat după impact călcată de roţile autocamionului.
În perioada de timp cât a rulat pe acostament, autocamionul a atins cu partea laterală dreapta un stâlp de curent din reţeaua SC F. E. SA deteriorând branşamentul.
Cauza accidentului o constituie încălcarea prevederilor art.124 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, de către inculpat, pe fondul acumulării oboselii pe timpul drumului.
Fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev.şi ped.de art. 178 al.1 şi 2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal.
Prejudiciul stabilit în sarcina inculpatului şi a părţii responsabile civilmente SC E. Internaţional Transport SRL B a fost în sumă totală de 26.885,43 lei şi 3.000 euro, din care 1885,43 lei daune materiale şi 25.000 lei respectiv 3000 euro daune morale.
Pe baza probelor adminstrate s-a stabilit că părţilor civile li se cuvin daune materiale după cum urmează : părţii civile D. D. în sumă de 415,43 lei, părţii civile D. N. în sumă de 670 lei şi părţii civile N. E. în sumă de 800 lei.
S-a reţinut că părţilor civile le-au fost cauzate suferinţe de ordin psihic prin pierderea fiicei, surorii, respectiv soţiei, acordându-se daune morale în sumă de 10.000 lei, pentru partea civilă D. D., 3000 euro pentru partea civilă D. N. şi 15.000 lei pentru partea civilă N. E..
Împotriva sentinţei au declarat apel părţile civile D. D. şi D. N..
În motivarea apelurilor, părţile civile apelante au solicitat desfiinţarea sentinţei atacate în întregime şi trimiterea cauzei la procuror pentru refecarea urmăririi penale.
Prin decizia penală nr.410/A/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...) s-au respins ca tardive apelurile declarate de părţile vătămate şi civile D. D. şi D. N. şi s-a făcut aplicarea art. 192 al.2 Cod.pr.penală.
În motivarea deciziei se arată că potrivit dispoziţiilor art. 363 al.1 şi 3 Cod pr.penală, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la pronunţare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau pronunţare.
Termenul de apel curge de la comunicare pentru părţile care au lipsit la dezbateri, cât şi de la pronunţare.
Părţile civile D. D. şi D. N. au fost prezente la dezbateri, astfel cum rezultă din încheierea de amânare a pronunţării din 24 aprilie 2007.
Prin încheierea menţionată s-a amânat pronunţarea la data de 07 mai 2007, iar prin încheierea din 07 mai 2007 s-a amânat pronunţarea la 09 mai 2007.
Prin urmare, termenul de a p e l d e 10 zile începe să curgă de la pronunţarea hotărârii, respectiv de la 9 mai 2007 şi nu de la comunicare, aşa cum susţin apelanţii.
Ultima dată la care se putea formula apel în termen de către apelanţi este de 22 mai 2007.
Cu toate acestea, părţile civile D. D. şi D. N. au declarat apel în data de 18 iunie 2007 (filele 2-7).
Împotriva deciziei au declarat recurs părţile vătămate D. N. şi D. D., solicitând casarea deciziei 410/A/2007 a Ttibunalului H, întrucât apelurile au fost declarate în termen. Recurenţii arată că nu au fost prezenţi la pronunţarea sentinţei penale nr. 633/2007 a J u d e c ă t o r i e i D e v a, însă în perioada de 10 zile de la pronunţare şi până în data de 13.06.2007 au solicitat grefierilor arhivari să li se comunice soluţia, dar nu au primit decât refuzuri justificate de împrejurarea că dosarul se află la motivat la judecător. O copie de pe dispozitiv au primit doar la data de 14.06.2007. Contestă şi împrejurarea că că nu le-au fost comunicate copii de pe dispozitiv, având în vedere calitatea lor de părţi vătămate.
Apelurile au fost declarate în termenul legal de 10 zile de la comunicare, conform art.36o al.1 Cod pr.penală, întrucât copia dispozitivului au primit-o dosar la 14.05.2007.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :
Recurenţii au fost prezenţi la dezbaterea cauzei în fond, la data de 24 aprilie 2007, dar nu au fost prezenţi la pronunţarea sentinţei la data de 9 mai 2007.
În această situaţie, termenul de declarare a apelului curge de la pronunţare, în conformitate cu disp. art. 363 al.1 şi 3 C.p.p., şi nu de la comunicare aşa cum arată recurenţii.
Termenul ar fi curs de la comunicarea copiei dispozitivului numai dacă recurenţii nu ar fi fost prezenţi nici la dezbateri, nici la pronunţare, condiţii care nu sunt îndeplinite în cauză.
În ceea ce priveşte susţinerea recurenţilor că s-ar fi interesat la arhivă cu privire la soluţie, dar nu li s-a comunicat nici un răspuns aceasta nu este probată în nici un mod.
Soluţia putea fi aflată prin consultarea condicii de soluţii, însă recurenţii nu au arătat că ar fi făcut astfel de verificări, contestând constant faptul că li s-a comunicat copie de pe dispozitiv.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 365/15 pct.2 lit.b Cod pr.penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză, urmând a face aplicarea art.192 al.2 Cod pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de părţile civile D. N. şi D. D. împotriva deciziei penale nr.410/A/19.11.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...).
Obligă pe fiecare recurent să plătească statului suma de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat D. P. va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 22.01.1008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu