Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE A P E L A L B A-I, împotriva sentinţei civile nr.984/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr(...).
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă şi nu sunt alte cererii formulate la dosar împrejurare faţă de care instanţa lasă cauza în pronunţare.
CURTEA DE APEL
Prin acţiunea în conflict de drepturi înregistrată la T r i b u n a l u l H u n e d o a r a sub nr(...) din 21.08.2007, reclamanta D. T. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, T r i b u n a l u l H u n e d o a r a, Curtea de A P E L A L B A I U L I A şi Ministerul Finanţelor Publice solicitând obligarea pârâţilor, în funcţie de competenţele ce revin fiecăruia, la plata sumelor reprezentând sporul de vechime stabilit datorat şi neachitat pe perioada 09.05.2006 – 01.03.2007, conform art.33 din Legea nr.50/1996 republicată, actualizat în funcţie de coeficientul de devalorizare monetară, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data executării obligaţiei şi la efectuarea cuvenitelor menţiuni în carnetul de muncă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă că ulterior numirii sale în funcţia de judecător prin Decretul nr.501/2.05.2006, nu a mai beneficiat de sporul de vechime în muncă. Dreptul la acordarea sporului de vechime în muncă pentru magistraţi este un drept deja stabilit prin art.33 din Legea nr.50/1996, iar art.9 alin.4, pct.2 din O.G. nr.83/2000 privind salarizarea magistraţilor nu a abrogat în totalitate Legea nr.50/1996, astfel că dreptul la sporul de vechime există şi în prezent. S-a mai susţinut că prin O.U.G. nr.177/2002 şi prin O.U.G. nr.27/2004 s-a stabilit dreptul magistraţilor la o indemnizaţie de încadrare brută lunară pentru activitatea desfăşurată, stabilită în funcţii, în raport cu nivelul instanţelor şi parchetelor şi cu vechime în magistratură, fără a fi inclusă şi vechimea în muncă deşi salariaţii ce ocupă funcţii de demnitate publică îşi păstrează drepturile constând în astfel de sporuri. Astfel, arată reclamanta, se poate constata că legiuitorul nu a înţeles să înlăture beneficiul acordării sporului de vechime pentru perioada anterioară în care magistratul a desfăşurat altă activitate şi a beneficiat de sporul solicitat, fiind în prezenţa unui drept câştigat. A mai invocat reclamanta şi dispoziţiile art.16 din Constituţia României, potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.XXXVI, prin care s-a decis că magistraţii beneficiau de sporul de vechime în muncă în cuantumul corespunzător prevăzut de lege.
Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru conform art.285 C o d u l m u n c i i.
Pârâtul Ministerul Justiţiei, legal citat, nu a depus întâmpinare sau acte în apărare.
Pârâtul Ministerul Finanţelor Publice a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii reclamantei.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice a fost admisă şi pe cale de consecinţă s-a respins acţiunea formulată de reclamantă împotriva acestei instituţii, întrucât nu are atribuţii în gestionarea bugetelor instanţelor, această atribuţie revenind Ministerului Justiţiei.
Prin sentinţa civilă nr.984/LM/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr(...), s-a admis acţiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanta D. T. împotriva pârâţilor Ministerul Justiţiei, T r i b u n a l u l H u n e d o a r a şi Curtea de A P E L A L B A I U L I A şi în consecinţă a obligat pârâţii să plătească reclamantei drepturile băneşti cuvenite şi neachitate, cu titlu de3 spor de vechime, pe perioada 9 mai 2006 – 1 martie 2007, calculate la indemnizaţia de încadrare brută lunară, actualizate în funcţie de coeficientul de devalorizare a monedei naţionale începând cu data naşterii drepturilor şi până la data efectuării plăţii efective.
A obligat pe pârâta Curtea de A P E L A L B A I U L I A la efectuarea menţiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor, reprezentat prin D.G.F.P. H – D şi în consecinţă s-a respins acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta, în calitate de judecător, a fost salarizată conform Legii nr.50/1996, modificată prin O.G. nr.83/2000, O.U.G. nr.177/2002 şi O.U.G. nr.27/2006.
Sporul de vechime a fost prevăzut la art.33 din Legea nr.50/1996 şi înlăturat prin O.G. nr.83/2000.
O.U.G. nr.177/2002 nu a prevăzut expres sporul de vechime, iar înlocuirea termenului de salariu cu indemnizaţie s-a apreciat că nu înlătură obligativitatea acordării sporului de vechime întrucât s-ar încălca normele constituţionale, CEDO, Protocolul 12 al acestuia, Convenţiile O.I.M.
S-a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor art.155 C o d u l m u n c i i în sensul că stabilirea ca unică formă de remunerare prin indemnizaţie lunară nu determină scăderea valorii sporului de vechime întrucât această valoare procentuală nu se regăseşte în indemnizaţiile stabilite prin aplicarea altor criterii, respectiv a valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare.
S-a considerat că sporul de vechime nu poate fi echivalat nici cu sporul de stabilitate, între cele două noţiuni fiind o distincţie clară, primul fiind acordat în raport de vechimea totală în muncă, iar celălalt pentru vechimea în magistratură.
Potrivit Legii nr.24/2000, dispoziţiile Legii nr.50/1996 nu pot fi abrogate prin norme legale ordinare, iar O.G. nr.83/2000 nu putea afecta existenţa sau exercitarea acestui drept.
Aceasta cu atât mai puţin cu cât pentru personalul auxiliar sporul de vechime a fost acordat în continuare, creându-se o discriminare faţă de categoria profesională a magistraţilor, constatată ca atare în baza O.G. nr.137/2000 de C.N.C.D. prin Hotărârea din 6.07.2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Curtea de A P E L A L B A I U L I A, solicitând în principal, modificarea sentinţei în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi a respingerii acţiunii, iar în subsidiar modificarea respingerii acţiunii în privinţa obligării sale la plata sumelor pretinse.
În expunerea de motive arată că în litigiile având ca obiect drepturi salariale ale judecătorilor, calitate procesuală pasivă are doar Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are nici calitatea de angajator al reclamantei şi nu are atribuţii în privinţa stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor, elaborează proiectele de buget anuale pentru instanţele din circumscripţie şi are calitatea de ordonator secundar de credite, iar statele de funcţii şi drepturile salariale se stabilesc de Ministerul Justiţiei şi comunicate Curţii doar pentru informare şi înregistrare în carnetele de muncă a ordinelor emise.
În drept invocă art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare, D.G.F.P. H, în numele şi pentru Ministerul Economiei şi Finanţelor a lăsat la aprecierea instanţei admiterea sau nu a recursului, solicitând însă ca în caz de admitere a căii de atac să se menţină dispoziţiile sentinţei recurate, având în vedere lipsa calităţii sale procesuale pasive.
Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate prin prisma aspectelor critice invocate, Curtea apreciază recursul de faţă ca nefondat, urmând a-l respinge în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.81 din Legea nr.168/1999, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei recurente urmează a fi respinsă întrucât bugetele instanţelor sunt gestionate de Ministerul Justiţiei în calitate de ordonator principal de credite conform art.188 din Legea nr.304/2004, iar conform art.119 din acelaşi act normativ, curţile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanţele din circumscripţia lor, printre care şi T r i b u n a l u l H u n e d o a r a, proiecte în care sunt incluse şi salariile magistraţilor.
De asemenea, carnetul de muncă al reclamantei se află la Curtea de A P E L A L B A I U L I A, iar menţiunile din acestea referitoare la drepturile salariale se fac tot de către această instituţie care, astfel, are calitate procesuală pasivă în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
(continuarea deciziei civile nr.53/2008
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Curtea de A P E L A L B A I U L I A împotriva sentinţei civile nr.984/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr(...).
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 24 .01. 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu