Pe rol se află soluţionarea apelului declarat de inculpatul N. U. împotriva sentinţei penale nr. 315/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosar nr(...).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant N. U., în stare de arest, asistat de avocat D. J., apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind restul părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanţa procedează la audierea inculpatul apelant N. U. , declaraţie consemnată la dosar.
Apărătorul inculpatului apelant şi reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat J. D., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant N. U. solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi procedând la o nouă judecare , în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală a se dispune achitarea acestuia.
În subsidiar solicită schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav ,prev. de art.20 raportat la art.174,176 Cod penal , în infracţiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 Cod penal.
Învederează în susţinere că nu a existat intenţia inculpatului de a suprima viaţa părţii vătămate. Mai arată referitor la infracţiunea de tâlhărie că acesteia îi lipseşte de asemenea latura subiectivă , respectiv intenţia deoarece inculpatul nu a intenţionat să sustragă bunuri de la partea vătămată, fapt nedovedit de altfel nici cu probele de la dosar.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat şi a se menţine ca legală şi temeinică sentinţa penală atacată întrucât prin probele administrate la dosar s-a dovedit cu certitudine vinovăţia inculpatului.
Cu privire la solicitarea schimbării încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală gravă, învederează că se opune acesteia, faţă de împrejurarea că prin agresiunile exercitate asupra victimei s-a pus în pericol viaţa acesteia, respectiv i-a fost extirpată splina şi o parte din pancreas.
Inculpatul N. U., având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanţei. Mai arată că nu s-au găsit amprentele sale .
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de faţă
Constată că prin sentinţa penală nr.315/2007 pronunţată de Tribunalul B. în dosar penal nr(...) s-a dispus condamnarea inculpatului N. U. la pedeapsa de :
- 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b Cod penal pentru săvârşirea infracţiuni prev. de art. 20 rap. la art. 174, 176 lit.d Cp. cu aplicarea art. 37 lit. b Cp.
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiuni prev. de art. 20 rap. la art. 211 al. 1, al 2 lit. b , al. 21 Cp, cu aplic. art. 37 lit. b Cp.
In baza art. 33,34, 35 Cp s-au contopit pedepsele în cea mai grea de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b Cp , pedeapsă pe care o va executa în final inculpatul.
A fost privat inculpatul de exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c Cp în condiţiile prev. de art. 74 Cp.
A menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii începând cu data de data de 20.02.2007 la zi.
În baza art.34 din OUG 72/2006 a fost obligat inculpatul la plata în favoarea părţii civile Spitalul de Urgenţă A la plata sumei de 36.887,07 RON, cheltuieli de spitalizare.
În baza art.14 rap.la art. 998, 999 C civil a fost obligat inculpatul la plata în favoarea părţii vătămate G. M. , domiciliat în Ş.,(...), jud. A a sumei ce 35.ooo RON despăgubiri materiale, precum şi a sumei de 70.000 RON , daune morale.
În baza art.191 Cpp a fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a următoarelor sume:
- 300 RON din care 100 RON, reprezintă onorariul avocatului din oficiu,
pentru faza de urmărire penală.
pentru faza de urmărire penală.
- 520 RON , din care suma de 100 RON, reprezintă onorariul avocatului din oficiu, pentru faza cercetării judecătoreşti.
Pentru a hotărî în acest mod prima instanţă a reţinut următoarele:
In data de 15.02.2007, inculpatul N. U. , în jurul orelor 20.00 s-a deplasat la barul SC B. SRL Ş. unde a rămas până la închiderea localului, respectiv la ora 24.00.
In local mai erau printre consumatori partea vătămată G. M., E. H., G. J. B., P. F. şi N. G.
Între inculpat şi partea vătămată , cât timp au stat în bar şi au consumat băuturi alcoolice la momente diferite, nu s-a întâmplat nimic.
Între inculpat şi unul dintre consumatori, respectiv E. H. a existat o mică neînţelegere care nu a luat amploare, respectiv , declanşată de împrejurarea că , inculpatul când a ieşit din toaleta barului a stins lumina şi l-a lăsat pe întuneric pe martorul E. H. .
Acest fapt nu a căpătat amploare deşi consumatorii din bar, G. B. şi partea vătămată G. M. i-au atras atenţia inculpatului că nu este G. ce a făcut acesta.
La orele 24.00 , după ce barmana E. N. i-a invitat pe consumatori să părăsească localul întrucât este ora închiderii, partea vătămată , inculpatul şi cei doi martori E. H. şi G. B. au ieşit în faţa barului.
Partea vătămată i-a invitat pe aceştia la el acasă să consume vin, dar a fost refuzat de cei doi martori, doar inculpatul a acceptat.
Cei doi martori au părăsit locul respectiv , plecând în direcţie opusă părţii vătămate şi inculpatului care au plecat împreună ţinându-se după umeri.
Inculpatul N. U. a negat împrejurarea că a acceptat invitaţia şi a menţionat că s-a deplasat împreună cu partea vătămată întrucât , şi acesta avea aceeaşi direcţie de mers înspre locuinţă.
Martorul G. B. a declarat că 1-a auzit pe inculpat acceptând invitaţia părţii vătămate şi de asemenea că 1-a văzut la lumina farurilor pe inculpat şi partea vătămată intrând în curtea părţii vătămate, atunci când a efectuat manevra de întoarcere a autoturismului.
Martorul E. H. nu a dat declaraţii despre aceste aspecte menţionând că a fost în stare de ebrietate .
în casă, partea vătămată 1-a lăsat pe inculpat singur şi a coborât în pivniţă pentru a aduce vin.
Când a venit, 1-a surprins pe inculpat căutând prin sertarele de la mobilier unde avea depozitată suma de 80 RON şi i-a reproşat acestuia că nu este G. ce face, având în vedere că îl poftise în casă să-1 cinstească cu un pahar de vin.
Enervat că partea vătămată 1-a surprins în timp ce încerca să sustragă bunuri, inculpatul 1-a lovit de mai multe ori cu pumnii în zona feţei, determinând căderea lui pe pardoseala camerei şi apoi 1-a lovit cu picioarele de mai multe ori în zona toracico- abdominală.Apoi inculpatul a părăsit locuinţa victimei fără a lua asupra sa bani sau alte valori.
Partea vătămată 1-a sunat pe martorul G. B. cu care nu a putut vorbi întrucât acesta vorbea la telefon. Apoi 1-a sunat pe fratele său G. O. care domiciliază în aceeaşi localitate şi i-a cerut să vină la locuinţa sa.
Martorul G. O. 1-a transportat pe partea vătămată la Spitalul B, de unde după o zi, pentru că starea nu i se îmbunătăţea a fost transportat prin transfer la Spitalul Judeţean de Urgenţă A , unde a fost supus de urgenţă unei intervenţii chirurgicale . Cu aceeaşi ocazie i s-a extirpat splina şi o parte din pancreas . Victima a rămas internată şi la data de 27.02.2007 a fost supusă din nou unei intervenţii chirurgicale , ocazie cu care i s-a extirpat cealaltă parte a pancreasului.
In cursul procesului , partea vătămată a fost din nou internată în spital, respectiv în perioada 16.02-18.05.2007, acumulând un număr de 91 zile de spitalizare (f. 44).
Apărarea inculpatului că nu s-a aflat în locuinţa părţii vătămate şi nu a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată este contrazisă de declaraţia martorului G. B. a cărui declaraţie se coroborează cu susţinerile părţii vătămate.
Chiar dacă prezenţa inculpatului în locuinţa părţii vătămate nu a putut fi probată prin „urme" ale acestuia ( a se vedea în acest sens adresa de comunicare a imposibilităţii de efectuare a raportului f. 116-118) mijloacele de probă mai sus evidenţiate sunt suficiente pentru a contura vinovăţia acestuia.
Apoi este de precizat că inculpatul a fost nesincer şi neconstant în declaraţiile sale. Astfel, iniţial a negat şi că s-a deplasat în aceeaşi direcţie cu partea vătămată , pentru ca la ultimul cuvânt să recunoască că s-a deplasat în aceeaşi direcţie , dar nu a intrat în locuinţă.
Susţinerea lui că martorul G. B. a declarat împotriva sa întrucât a existat un conflict între ei, nu este suficientă pentru a înlătura mijloacele de probă susmenţionate . De altfel, nici nu s-a dovedit existenţa vreunui conflict între inculpat şi martorul G. B..
Împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul N. U. , solicitând achitarea sa întrucât nu el se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de care este învinuit. În subsidiar a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor deosebit grav prev. de art.20 raportat la art.174, 176 Cod penal în infracţiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 Cod penal.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate şi din oficiu sub toate aspectele, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanţă a efectuat o cercetare judecătorească completă şi pe baza probelor administrate a stabilit o corectă stare de fapt şi de drept, constând în aceea cp în noaptea din 15/16.02.2007, inculpatul N. U. a încercat să sustragă din locuinţa părţii vătămate G. M. bunuri ori valori şi nereuşind întrucât a fost surprins de acesta, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi cu picioarele în zona toracică abdominală, punându-i astfel viaţa în pericol. Faptele astfel cum au fost reţinute întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art.20 Cod penal raportat la art.174, 176 Cod penal şi tentativă la infracţiunea de tâlhărie prev. de art.20 Cod penal raportat la art.211 al.1 lit.b , al.2/1 lit.c Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Deşi inculpatul a negat constant săvârşirea faptelor , din coroborarea probelor administrate rezultă că este autorul infracţiunilor de care este acuzat.
Astfel, martorul G. B. a declarat că a auzit când inculpatul N. U. a acceptat invitaţia părţii vătămate de a se deplasa la el acasă pentru a continua să consume vin, văzându-i pe cei doi la lumina farurilor, atunci când intrau în curtea părţii vătămate.
Declaraţiile acestui martor se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate şi ale martorului G. O., care l-a transportat la Spitalul B şi prima persoană cu care a intrat în contact partea vătămată şi i-a relatat cele întâmplate.
În ceea ce priveşte solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei, aceasta este neîntemeiată faţă de agresiunea deosebit de violentă la care a fost supusă partea vătămată , de locul şi intensitatea loviturilor aplicate.
Raportul de constatare medico-legală din 20.02.2007 constată faptul că leziunile au fost aplicate din faţă şi din spate, fiind posibil ca victima să fi recepţionat lovituri şi după cădere la sol . Se mai precizează că leziunile au pus în primejdie viaţa victimei, salvarea acesteia datorându-se intervenţiei chirurgicale efectuate în timp util.
Faţă de cele de mai sus, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
(...) menţine starea de arest preventiv a inculpatului.
(...) deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv cuprinsă între 20.02.2007 şi 22.01.2008.
(...) obliga inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare în apel din care 100 lei reprezintă onorariu pentru avocatul numit din oficiu, sumă suportată din fondurile Ministrului Justiţiei.
Pentru aceste motive
În numele legii
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat inculpatul N. U. împotriva sentinţei penale nr.315 din 18.10.2007 a T r i b u n a l u l u i A l b a dosar (...).
Menţine starea de arest preventiv a inculpatului.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv cuprinsă între 20.02.2007 şi 22.01.2008.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare în apel din care 100 lei reprezintă onorariu pentru avocatul numit din oficiu, sumă suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 22.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu