Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de pârâta Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familiei A împotriva sentinţei civile nr.1317/CA/1.11.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta-intimat U. N., lipsă fiind pârâta-recurent.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este scutit de taxa de timbru, conform dispoziţiilor art.17 din Legea 146/1997.
De asemenea recurenta solicită judecarea în lipsă.
Se constată că reclamanta-intimată a depus la dosar întâmpinare, prin Serviciul Registratură.
Instanţa având în vedere că pârâta-recurentă solicită judecarea în lipsă, acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta-intimată solicită respingerea recursului, menţinerea sentinţei atacate. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de faţă
Prin acţiunea în contencios administrativ formulată de petenta U. N. s-a solicitat anularea Deciziei nr. 675/22 05 2007 şi Decizia nr.675/21 06 2007 emise de pârâta Comisia pentru Aplicarea Decretului Lege nr.118/1990 din cadrul Direcţiei de Muncă Solidaritate Socială şi F a m i l i e A l b a şi să se constate că reclamanta are calitate de persoană strămutată în perioada 21.07.1959 – 05.01.1963, în sensul art.1 şi 3 din Decretul Legea nr.118/1990.
În motivarea acţiunii, petenta a susţinut că a fost strămutată împreună cu familia de la domiciliul din satul H. de K.-A în comuna G.-S, în perioada susmenţionată, deoarece tatăl său a fost condamnat politic pentru infracţiunea de uneltire de către T r i b u n a l u l M i l i t a r B u c u r e ş t i.
Prin sentinţa civilă nr.1317/CA/2007, acţiunea formulată de reclamantă a fost admisă, au fost anulate deciziile nr. 675/22 05 2007 şi nr.675/21 06 2007 emise de intimată şi a fost obligată aceasta să-i acorde petentei drepturile ce i se cuvin conform Decretului Lege 118/1990 republicată.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că tatăl reclamantei a fost condamnat politic şi i s-a stabilit domiciliul obligatoriu în comuna G.-S pentru perioada 21.07.1959 – 5.01.1963, odată cu acesta mutându-se şi familia, inclusiv fiica sa minoră, U. N.. De aceea a stabilit Tribunalul că nu poate fi negat pentru toţi membrii familiei caracterul politic al măsurii dispuse de organele comuniste, întrucât întreaga familie a avut de suferit ca urmare a modificării domiciliului.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Direcţia de Muncă Solidaritate Socială şi F a m i l i e A l b a, care i-a adus critici de neegalitate, susţinând că în mod eronat instanţa a reţinut că au fost încălcate drepturile cetăţeneşti ale reclamantei. Din contră, la data stabilirii domiciliului obligatoriu al tatălui reclamantei, reclamanta avea vârsta de 9 ani, fiind mutată la noul domiciliu împreună cu familia şi nefiind privată de ocrotirea părintească.
A mai susţinut că legea stabileşte în mod imperativ categoriile de urmaşi beneficiari ai Decretului Lege 118/1990, în art.4 fiind menţionaţi „soţul” sau „soţia, dacă ulterior nu s-a recăsătorit”, dar nefiind menţionaţi descendenţii. Având vârsta de 9 ani atunci, reclamanta nu justifică nici formularea unei acţiuni în nume propriu întrucât nu putea fi considerată ca persecutată pe motive politice faţă de vârsta acesteia.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, s-a solicitat respingerea recursului.
Pentru motivele care vor fi în continuare expuse, recursul se priveşte a fi nefondat.
Potrivit art.1 lit. d din Decretul Lege 118/1990, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ persoana care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice, a avut stabilit domiciliul obligatoriu.
S-a dovedit că petenta a fost mutată împreună cu familia sa, în perioada 21.07.1959 – 5.01.1963, de la domiciliu său din localitatea H. de K.-A, în G.-S, unde tatălui său i s-a stabilit domiciliul obligatoriu urmare unei condamnări politice. Prin hotărârea nr.52/05.07.1990 Comisia pentru Aplicarea Decretului Lege 118/1990 A a constatat calitatea de persoană care a avut stabilit domiciliul obligatoriu pe motive politice, tatălui reclamantei numitul T. J..
Este adevărat că reclamanta având la data strămutării vârsta de 9 ani nu şi-a exprimat opţiuni politice proprii. Dar, motivul pentru care ea a fost strămutată a fost unul politic-condamnarea tatălui său pentru infracţiunea de uneltire. Datorită acestui motiv reclamanta a avut de suferit toate consecinţele nefavorabile ale situaţiei sale de persoană strămutată, încadrându-se în nume propriu, iar nu ca urmaşă, în prevederile art.1 din Decretul Lege nr.118/1990.
Aşa fiind în mod just instanţa de fond a reţinut că petentei fiindu-i stabilit domiciliul obligatoriu împreună cu părinţii, nu se poate nega nici în cazul său caracterul politic al măsurii dispuse de organele comuniste.
În consecinţă, în baza art.312 Cod procedură civilă va fi respins ca nefondat recursul pârâtei şi va fi menţinută ca legală şi temeinică sentinţa atacată.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
În numele legii
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcţia de Muncă , Solidaritate Socială şi Familiei A împotriva sentinţei civile nr. 1317/CA/1.11.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosar nr(...).
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 21 ianuarie 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu