Pe rol se află soluţionarea acţiunii în contencios administrativ privind pe reclamantul E. Ş. în contradictoriu cu pârâţii CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII şi GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că s-a depus la data prezentei o completare la întâmpinare formulată de către pârâtul Guvernul României prin care se invocă şi excepţia tardivităţii modificării cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului faţa de capătul de cerere prin care reclamantul solicită obligarea Guvernului de a dispune instituţiilor subordonate să îi restabilească dreptul la pensie.
Instanţa, în deliberare faţă a actele şi lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată, uneşte excepţiile invocate cu fondul cauzei, conform art. 137 alin 2 Cod procedură civilă şi lasă cauza în pronunţare.
CURTEA DE APEL
Asupra acţiunii în contencios de faţă:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr(...) reclamantul E. Ş. a chemat în judecată pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII H solicitând anularea hotărârii Guvernului nr. 1550/2004, ca fiind nelegală şi restabilirea punctajului mediu anual de 3,7 puncte şi a dreptului asupra acestui punctaj, conform prevederilor art. 180 din Legea 19/2000, art. 15 din Constituţie şi art. 4 din Legea 303/2004.
În motivare s-a arătat că, potrivit art. 108 alin. 2 din Constituţie hotărârile Guvernului se emit numai pentru organizarea executării legilor, iar Guvernul a emis HG 1550/2004, pentru recalcularea pensiilor încălcând disp. art. 15 alin. 2 din Constituţie şi art. 180 din Legea 19/2000. De asemenea, Guvernul a încălcat art. 168 din Legea 19/2000, substituind recorelarea pensiilor cu recalcularea lor, emiţând HG 1550/2004, nelegală şi potrivnică art. 168 din Legea 19/2000 şi art. 1 alin. 5 şi art. 108 alin. 2 din Constituţie. Guvernul are dreptul de a emite hotărâri numai pentru majorarea punctajului mediu anual aferent pensiilor din sistemul public de pensii, conform art. 81 din Legea 19/2000 şi nicidecum pentru micşorarea acestui punctaj mediu anual, cum în mod nelegal a stabilit Guvernul prin prevederile HG 1550/2004. Această hotărâre este nelegală ca urmare a dispoziţiei de aplicare a Legii 3/1977 cuprinsă la art. 2 alin. 3 al acestei hotărâri, care este inadmisibil a fi aplicată, întrucât Legea 3/1977 este abrogată de dispoziţiile art. 198 din Legea 19/2000, Legea 3/1977 neconţinând dispoziţii privitoare la stagiul complet de cotizare. Prin aplicarea HG 1550/2004, punctajul mediu anual al reclamantului a fost nelegal diminuat şi dreptul fundamental prevăzut la art. 47 din Constituţie încălcat şi nivelul de trai diminuat.
Pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII H a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca inadmisibilă.
În expunerea de motive s-a arătat că reclamantul a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a OUG 4/2005, or posibilitatea ridicării excepţiei de neconstituţionalitate presupune existenţa unui litigiu pe rolul instanţei, iar soluţionarea acestuia depinde de rezolvarea Curţii Constituţionale a unei excepţii care are legătură cu cauza, ceea ce nu este cazul contestatorului, motiv pentru care acţiunea sa este inadmisibilă.
La termenul de judecată din data de 7.11.2007 instanţa a pus în vedere reclamantului să precizeze obiectul cererii sale pentru stabilirea cadrului procesual corect, reclamantul arătând că înţelege să solicite anularea HG 1550/2004 care a încălcat Legea 19/2000.
Faţă de această precizare, instanţa a făcut aplicarea art. 16/1 din Legea 554/2004 şi a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a Guvernului României, în calitate de emitent al actului a cărei anulare se solicită (f. 8).
Guvernul României, noul pârât introdus în cauză a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului pentru următoarele considerente:
1) Reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004, or numai după parcurgerea acestei etape persoana care se consideră în continuare nemulţumită de răspunsul primit, poate formula acţiune în contencios administrativ în termenele prevăzute de art. 11 din lege.
2) Reclamantul a introdus acţiunea cu depăşirea termenului de 1 an prevăzut de art. 11 alin. 2 din Legea 554/2004. Potrivit acestui articol cererea poate fi introdusă şi peste termenul de 6 luni prevăzut de alin. 1, dar nu mai târziu de1 an de la data emiterii actului. HG 1550/2004 a fost publicată în MO nr. 897 la data de 1.10.2004, iar instanţa de contencios administrativ a fost sesizată la data de 8.10.2007, deci tardiv, motiv pentru care se impune şi admiterea acestei excepţii.
3) Reclamantul nu are calitate procesuală activă de a formula prezenta acţiune deoarece nu îşi justifică legitimitatea procesuală în cauza dedusă judecăţii, nefăcând dovada dreptului subiectiv sau interesului recunoscut de lege, pe care Guvernul să-l fi încălcat prin actul administrativ contestat.
4) În ceea ce priveşte fondul cauzei s-a arătat că HG 1550/2004 a fost adoptată de Executiv prin însuşirea proiectului iniţiat de M i n i s t e r u l M u n c i i, Solidarităţii Sociale şi Familiei care era, potrivit HG 737/2003 organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, având rol de sinteză pentru asigurarea şi coordonarea strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile muncii, solidarităţii sociale, protecţiei sociale şi familiei. La elaborarea actului contestat au fost respectate dispoziţiile Legii 24/2000 precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin HG 555/2001. Actul atacat concretizează o operaţiune necesară efectuării recalculării pensiilor prevenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de sat, stabilire anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, măsură care a avut ca efect eliminarea inechităţilor reflectate în cuantumul acestor drepturi.
La termenul din 28.11.2007 M i n i s t e r u l M u n c i i, Familiei şi Egalităţii de Şanse a depus la dosar cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României, solicitând respingerea acţiunii reclamantului, cerere care a fost încuviinţată în principiu la termenul din data de 19.12.2007.
Reclamantul a depus la dosar un înscris intitulat „punct de vedere” prin care s-a pronunţat asupra excepţiilor invocate de Guvern şi asupra cererii de intervenţie.
La data de 13.12.2007 reclamantul a depus la dosar o cerere intitulată „cerere incidentală” prin care a solicitat obligarea Guvernului să dispună instituţiilor subordonate să-i restabilească dreptul la pensie asupra punctajului mediu anual de 3,75460 puncte, conform principiului „menţinerea drepturilor câştigate”, menţionat în cuprinsul întâmpinării şi în nota de fundamentare a HG 1550/2004.
Cu privire la această cerere instanţa a considerat că este vorba de o completare de acţiune pe care a comunicat-o Guvernului, care a răspuns prin adresa nr. 15A/69/CA/18.01.2008. Guvernul a invocat excepţia tardivităţii modificării cererii de chemare în judecată faţă de disp. art. 132 cod pr. civilă şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului faţă de acest capăt de cerere.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa se va pronunţa în prealabil asupra excepţiei lipsei procedurii prealabile invocate de Guvern, excepţie care primează, în temeiul art. 137 cod pr. civilă şi care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhice superioare, dacă aceasta există, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Numai după parcurgerea acestei etape – condiţie de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ - persoana, dacă se consideră în continuare nemulţumită de răspunsul primit, ori dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, poate formula şi înregistra acţiune în contencios administrativ pe rolul instanţei de judecată, în termenele prevăzute de art. 11 din lege.
În speţă reclamantul a promovat acţiunea în contencios administrativ fără a se adresa cu reclamaţie administrativă Guvernului României, emitentul actului administrativ contestat, fiind astfel încălcate cerinţele imperative ale art. 7 din Legea 554/2004, împrejurare faţă de care excepţia invocată de Guvern apare ca fiind întemeiată şi urmează a fi admisă.
Faţă de această excepţie pârâtul şi-a exprimat punctul de vedere invocând art. 21 din Constituţie şi art. 6 al CEDO, respectiv liberul acces la justiţie (f. 43).
Raportat la aceste susţineri este de menţionat că art. 21 alin. 4 din Constituţie care se referă la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este aplicabil articolului 7 din Legea 554/2004, care instituie obligaţia persoanei vătămate de a se adresa cu reclamaţie administrativă organului emitent, mai înainte de sesizarea instanţei de judecată cu cererea pentru anularea actului considerat ilegal.
Aşa cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia 188/27.04.2004, dispoziţia constituţională invocată a desfiinţat condiţia plângerii prealabile numai pentru procedura administrativă jurisdicţională şi nicio normă constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic.
Aşa fiind, atâta timp cât reclamantul nu a parcurs această procedură prealabilă şi obligatorie, în temeiul art. 7 alin. 1 din Legea 554/2004 raportat la art. 109 alin. 2 cod procedură civilă, Curtea constată că prezenta acţiune este inadmisibilă şi va fi respinsă caatare.
Aceeaşi excepţie este valabilă şi pentru capătul de cerere referitor la obligarea Guvernului să dispună instituţiilor subordonate să-i restabilească dreptul la pensie asupra punctajului mediu anual de 3,75460 puncte, cerere pe care reclamantul a intitulat-o „cerere incidentală”, şi prin urmare, se va respinge şi acest petit ca inadmisibil.
În ceea ce priveşte celelalte excepţii invocate de Guvernul României şi aspectele privind fondul cauzei, acestea nu vor mai fi analizate de instanţă întrucât cercetarea lor a devenit de prisos ca urmare a admiterii unei excepţii care primează asupra tuturor celorlalte.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de M i n i s t e r u l M u n c i i, Familiei şi Egalităţii de Şanse în interesul pârâtului Guvernul României, aceasta va fi admisă şi în fond, ca urmare a soluţiei pronunţate asupra cererii principale.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Încuviinţează pe fond cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de intervenientul M i n i s t e r u l M u n c i i, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Admite excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile formulată de pârâtul Guvernul României.
Respinge acţiunea formulată de reclamantul E. Ş., domiciliat în D, str. (...). (...), (...) . II, . 37, jud. H împotriva pârâţilor:
- Casa Judeţeană de Pensii H, D, B-dul (...), (...) . B
- Guvernul României cu sediul în B, E. E., nr. 1, sector 1
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 23.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu