Pe ol se află soluţionarea apelului declarat de partea civilă ANAF B, pentru Statul român, împotriva sentinţei penale nr. 389/15 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat M. D. cu delegaţie din oficiu pentru inculpatul intimat P. B. O., lipsă fiind părţile
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care din adresa emisă de ORC de pe lângă T r i b u n a l u l G a l a ţ i rezultă că SC S. SRL G a fost radiată.
Nefiind alte cereri de formulat instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită respingerea apelului declarat de partea civilă ca fiind nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii penale atacate precizând că prejudiciul total a fost corect determinat.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului ca fiind nefondat precizând că suma reţinută de către instanţa de fond a fost corect determinată în baza probatoriului administrat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de faţă:
În deliberare, constată:
Inculpatul P. B. O., în perioada 1994-2003, a suferit mai multe condamnări pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea, furt calificat, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune, fapte comise în mai multe judeţe din ţară, din ultima pedeapsă fiind liberat condiţionat la data de 26.11.2003.
La scurt timp după eliberarea din penitenciar, inculpatul a pus în aplicare un nou plan infracţional, preluând prin cesiune părţile sociale de la SC S. SRL G, în data de 9 decembrie 2003, devenind asociat unic şi administrator al acestei unităţi.
După preluarea societăţii, inculpatul în data de 9.02.2004, a ridicat 10 file CEC dintr-un carnet de cecuri eliberate de V. ROMÂNIA SA-Sucursala B.
Profitând de faptul că unitatea preluată nu avea datorii către buget, în perioada imediat următoare, a căutat posibili furnizori de bunuri materiale, dispuşi să accepte plata cu file CEC.
Astfel, inculpatul a ajuns la SC T. SA H, cu care a încheiat la data de 18.02.2004, un contract de vânzare-cumpărare pentru cantitatea de 315 tone produse siderurgice, plata acestora urmând a se face cu file CEC scadente la 25 de zile de la livrare.
La data semnării contractului, inculpatul a ridicat, conform facturii fiscale nr. (...) din 18.02.2004, mărfuri în valoare de 301.281.486 lei ROL, sumă ce a fost achitată în numerar, potrivit foii de vărsământ A2 nr.9502 şi chitanţa nr. (...) din aceeaşi dată, pentru a întări convingerea partenerului comercial că dispune de resurse financiare.
În perioada 19.02.2004 – 04.03.2004, inculpatul a ridicat cu ajutorul altor persoane, produse siderurgice de la SC T. SA H în valoare totală de 6.562.765.583 lei ROL, semnând pentru plata acestora mai multe file CEC.
Primele file CEC cu seria (...) 334 (...) în valoare de 1.641.477.583 lei ROL şi seria (...) 334 (...) în valoare de 1.509.811.893 lei ROL, erau scadente la 12 martie, respectiv 15 martie 2004 şi întrucât inculpatul P. B. O. ştia că nu are posibilităţi de plată, pentru a menţine în eroare pe furnizor, în data de 11.03.2004, a solicitat printr-un fax înlocuirea celor două file CEC cu altele, cu promisiunea certă că după data de 16.03.2004 are încasări suficiente pentru a onora în totalitate plata produselor ridicate.
Pentru plata mărfurilor, inculpatul a predat la SC T. SA H, alte patru file CEC semnate şi ştampilate, după cum urmează :
- fila CEC seria (...).334 (...), pentru suma de 1.509.811.893 lei ROL, scadentă la 17.03.2004;
- fila CEC seria (...).334 (...), pentru suma de 1.641.477.583 lei ROL, scadentă la 17.03.2004;
- fila CEC seria (...).334 (...), pentru suma de 1.667.410.026 lei ROL, scadentă la 18.03.2004;
- fila CEC seria (...).334 (...), pentru suma de 1.744.066.081 lei ROL, scadentă la 26.03.2004.
Fiind introduse în bancă, toate filele CEC au fost refuzate la plată de către V. România SA-Sucursala B, pentru lipsă de disponibil. SC S. SRL G fiind declarată în interdicţie bancară de a emite CEC-uri începând cu data de 23.03.2004m, datorită înregistrării a cinci incidente de plată.
De altfel, unitatea bancară, constatând incidenţa de plăţi, a somat la data de 23.03.2004, SC S. SRL G administrată de inculpat, că se află în interdicţie bancară şi a sesizat I.P.J. G cu starea de fapt respectivă. Din probele administrate în cauză rezultă fără nici un fel de dubii că inculpatul P. B. O. a acţionat cu bună ştiinţă pentru a induce în eroare pe SC T. SA H, cazierul judiciar ilustrând faptul că acesta era specializat în comiterea unor infracţiuni de acest gen.
Astfel, inculpatul a obţinut, în data de 04.02.2004, de la D.G.F.P. G, certificatul de atestare fiscală, din care rezultă că SC S. SRL G nu are datorii la bugetul consolidat al statului, iar la data de 09.02.2004, a obţinut de la V. România-Sucursala B, scrisoarea de bonificare nr.62, care confirma faptul că unitatea pe care o administra nu are datorii restante faţă de bancă, documente ce le-a prezentat SC T. SA în data de 18.02.2004, cu ocazia încheierii contractului comercial.
Ca atare, prin sentinţa penală nr. 389/15.10.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...), s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă ANAF prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice G şi în consecinţă:
A fost obligat inculpatul P. B. O. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC S. S. G la 222.840,8 lei către partea civilă.
S-au respins în rest pretenţiile.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr. 172/2006 a T r i b u n a l u l u i H u n e d o a r a.
În baza art. 192 alin. 2 CPP, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 160 lei, cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, s-a dispus să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel partea civilă A.N.A.F. – Direcţia Generală a Finanţelor Publice H, solicitând prin motivele scrise modificarea sentinţei, în sensul admiterii în totalitate a acţiunii civile şi obligării în solidar a inculpatului şi a părţii responsabile civilmente SC S. SRL G la plata sumei de 2.818.449 lei cu titlu de despăgubiri civile, cu menţiunile că accesoriile se vor calcula de la data executării integrale a plăţii., potrivit art. 119 din OG nr. 92/2003.
Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma motivului de apel invocat, precum şi din oficiu, Curtea constată că apelul părţii civile nu este fondat, pentru următoarele considerente:
În ce priveşte prejudiciul cauzat de inculpat prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, Curtea reţine următoarele:
Aşa cum rezultă din adresa DGFP G – Serviciul de Informaţii şi Monitorizare Fiscală (fila 35 dosar nr(...)- fond), constituirea de parte civilă s-a efectuat ţinând seama de perioadele de administrare, stabilindu-se astfel, un prejudiciu de 2.228.407.964 lei ROL în sarcina administratorului P. B. O. şi 25.956.077.187 lei ROL, în sarcina administratorului D. E..
Având în vedere că trimiterea în judecată îl vizează pe inculpatul P. B. O., iar răspunderea penală este una personală, se impune ca acesta să răspundă şi patrimonial, aferent pagubei pe care a produs-o bugetului de stat în perioada în care a avut calitatea de subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscală, deci în perioada când a îndeplinit funcţia de administrator al SC S. SRL G.
Ca atare, în mod justificat a admis instanţa de fond acţiunea civilă doar în parte, dispunând obligarea inculpatului la plată, aşa cum s-a stabilit de către partea civilă prejudiciul imputat acestui inculpat.
În ce priveşte celelalte pretenţii solicitate de partea civilă cu titlu de majorări de întârziere, câtă vreme cuantumul acestora nu este cert şi ele nu constituie pagubă efectivă cauzată prin fapta inculpatului, ci derivă din această pagubă, instanţa nu poate dispune obligarea inculpatului la plată, însă aceste pretenţii urmează a fi avute în vedere în procedura de executare vizând pretenţiile civile.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 379 pct.1 lit. b CPP, Curtea va respinge ca nefondat apelul părţii civile A.N.A.F. – Direcţia Generală a Finanţelor Publice H.
În temeiul art. 192 alin.2 CPP, va fi obligată partea civilă apelantă să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat P. B. O. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă A.N.A.F. – Direcţia Generală a Finanţelor Publice H împotriva sentinţei penale nr. 389/15.10.2007 pronunţate de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...).
Obligă pe partea civilă apelantă să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat P. B. O. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 24.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu