Pe rol se află pronunţarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l H u n e d o a r a şi inculpatul N. N. împotriva sentinţei penale nr. 371/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr(...).
N. dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 15 ianuarie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de faţă
Constată că prin sentinţa penală nr.371/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul penal nr(...) în baza art. 334 C.pr.pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 176 al. 1 lit. c C.pen., în infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 174 al. 1 C.pen.
A fost condamnat inculpatul N. N. la pedeapsa de 20 (douăzeci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 176 al. 1 lit. c C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen.
A privat pe inculpat de exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a- c C.pen., în condiţiile art. 71 C.pen.
În baza art. 176 al. 1 teza finală aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit.a,b,c C.pen., pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 350 al. 1 C.pr.pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului,iar potrivit prevederilor art. 88 C.pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 11.02.2007 şi până la 03.10.2007.
A obligat inculpatul să plătească o rentă lunară în sumă de 100 lei în favoarea minorului E. loan - S., născut la 12.10.2001, începând cu data de 11.02.2007 şi până la încetarea stării de nevoie, respectiv până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 25 ani.
A constatat că E. B., domiciliat în municipiul H, str. N.(...), (...). 6, . 44, judeţul H, care s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale a renunţat la această calitate.
A constatat că obiectele înregistrate la poziţia nr. 44/2007 în Registrul de Corpuri delicte al T r i b u n a l u l u i H u n e d o a r a constituie mijloace de probă şi s-a dispus conservarea acestora până la rămânerea definitivă a hotărârii.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 1.350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în
sumă de 100 lei s-a stabilit a se plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul din 07 mai 2007 întocmit în dosarul nr. 70/P/2007 al Parchetului de pe lângă T r i b u n a l u l H u n e d o a r a s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului N. N. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 10/11 februarie 2007 a ucis prin sugrumare pe victima E. B., după ce anterior mai fusese condamnat pentru tentativă la infracţiunea de omor şi omor deosebit de grav.
Din examinarea mijloacelor de probă aflate în dosarul de urmărire penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv declaraţiile martorilor E. E. (fila 42), T. O. J. (fila 72), T. O. E. T. (fila 71), H. B. (fila 73), I. B. ( fila 74), precum şi a celorlalte acte şi lucrări ale dosarului, instanţa reţine următoarele:
În data de 11 februarie 2007, în locuinţa martorului E. E. din H,(...), judeţul H, a fost găsit cadavrul victimei E. B. din H, str. N. (...), (...)6, . 44, judeţul H.
Victima E. B. era căsătorită cu numitul E. B. şi întreţinea relaţii extraconjugale cu inculpatul N. N..
În luna noiembrie 2006, cei doi au locuit în casa martorului E. E. aproximativ trei săptămâni, iar în seara de 10 februarie 2007 au venit împreună la locuinţa martorului, unde au rămas peste noapte.
În ziua de 11 februarie 2007, martorul s-a deplasat în camera în care dormiseră cei doi, observând pe pat o persoană acoperită cu E. peste cap, despre care a crezut că este inculpatul N. N. şi văzând că nu mişcă s-a speriat şi a anunţat organele de poliţie.
Revenind la locuinţă, împreună cu organele de urmărire penală, martorul E. E. a constatat că E. B. este decedată, iar inculpatul N. N. dispăruse împreună cu bagajul pe care îl avusese.
Inculpatul a fost identificat în localitatea Trei T., comuna H., judeţul M, în locuinţa martorilor T. O. E. T. şi T. O. llonka, unde s-a ascuns, fiind reţinut de către organele de poliţie.
Conform declaraţiilor martorilor, inculpatul venise la ei acasă întrucât acolo de afla concubina sa, martora H. B. şi a afirmat că în noaptea precedentă, în urma unor discuţii pe care le-a avut cu victima E. B., a lovit-o şi a omorât-o.
Anterior comiterii faptei, între inculpat şi victimă au mai existat certuri, inculpatul solicitându-i în repetate rânduri să clarifice situaţia dintre ei, respectiv să divorţeze de soţul său.
Relaţiile extraconjugale ale victimei erau cunoscute de către soţul acesteia, cât şi de către alte persoane care le-au oferit găzduire (martorii E. E., I. B.) sau care i-au văzut împreună în localitatea Trei T., unde victima a locuit cu inculpatul ( martorii H. B., T. O. E. T. şi T. O. llonka).
Din raportul medico legal de necropsie nr. 69033/A/2007 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală H, în urma examinării cadavrului victimei E. B., a rezultat că moartea acesteia a fost violentă, datorându-se asfixiei mecanice prin sugrumare, leziunile traumatice constatate, respectiv urmele de violenţă la nivelul feţei, gâtului şi a membrelor superioare putând fi produse prin lovituri repetate cu un corp contondent.
De asemenea, prin completarea actului medico-legal de mai sus, s-a concluzionat că decesul victimei datează de peste 12 ore de la ora 16.00 a zilei de 10 februarie 2007. producându-se în jurul orei 04.00 din dimineaţa zilei de 11 februarie 2007, oră la care inculpatul a părăsit locul faptei.
Inculpatul nu recunoaşte faptul că a omorât-o pe victima E. B..
A fost audiat în faza de urmărire penală, iar în faţa instanţei, prevalându-se de dispoziţiile art. 70 Cod proc. penală, a arătat că nu doreşte să dea declaraţie cu privire la fapta reţinută în sarcina sa.
Apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 176 lit. c Cod penal, în infracţiunea de omor prev. de art. 174 Cod penal, întrucât anterior a fost condamnat pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, neputându-se reţinute infracţiunea de omor deosebit de grav în varianta literei c a art. 176 Cod penal şi înlăturarea stării de recidivă prev. de art. 37 lit. v Cod penal ca efect al reabilitării.
Această apărare nu poate fi primită.
În practica judiciară se apreciază că săvârşirea anterior de către o persoană a tentativei la infracţiunea de omor atrage încadrarea juridică în dispoziţiile art. 176 lit. c Cod penal ( a se vedea în acest sens D.-Secţia penală-decizia penală nr. 2369/2000).
Inculpatul N. N. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infracţiunea prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174, 176 lit. d Cod penal, prin sentinţa penală nr. 44 din 03 iulie 1985 a T r i b u n a l u l u i H u n e d o a r a, fiind arestat la 30 decembrie 1984 şi eliberat la 02 februarie 1988, conform art. 1 din Decretul nr. 11/1988 (faptele fiind amnistiate).
Sub aspectul încadrării juridice a faptei nu are nici o implicaţie împrejurarea că pentru primul omor a intervenit reabilitarea sau este incidenţă vreuna din cauzele care înlătură răspunderea penală sau executarea sancţiunilor de drept penal.
Aşa fiind, faţă de existenţa unei condamnări anterioare definitive a inculpatului pentru o infracţiune de omor, sub forma tentativei, încadrarea juridică a faptei ce formează obiectul prezentei cauze este de omor deosebit de grav.
Ulterior săvârşirii tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav, inculpatul a suferit multiple condamnări pentru comiterea infracţiunilor de viol, lipsire de libertate, violare de domiciliu şi furt calificat.
Din executarea ultimei pedepse de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1684/2000 a J u d e c ă t o r i e i D e v a, urmare a admiterii cererii de contopire a pedepselor, inculpatul s-a liberat condiţionat la 11 iulie 2001, rămânând un rest neexecutat de 196 zile închisoare.
Pentru a interveni reabilitarea judecătorească ce se face la cererea condamnatului, trebuie îndeplinite cumulativ, pe lângă prevederile art. 135 al. 1 lit. a Cod penal şi cerinţele înscrise în dispoziţiile art. 137 Cod penal şi art. 495 Cod proc. penală, instanţa neputând constata din oficiu existenţa acestei cauze de înlăturare a consecinţelor condamnării.
În considerarea celor de mai sus, se va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice.
Inculpatul nu a recunoscut fapta.
În declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în instanţă, cu ocazia audierii în cadrul propunerii de arestare preventivă, arată că şi-a petrecut noaptea de 10/11 februarie 2007 împreună cu victima în locuinţa martorului E. E. şi în urma unor discuţii care au degenerat într-un scandal de proporţii, a lovit-o cu palmele peste faţă şi corp şi în urma loviturilor primite victimei i-a curs sânge din O. , iar în jurul orelor 04.00 dimineaţa a plecat din H, deplasându-se în localitatea Trei T. din judeţul M (filele 64-7 dosar urmărire penală).
Faţă de natura infracţiunii reţinute în sarcina sa în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale psihiatrice care a concluzionat că inculpatul a avut discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat (filele 33-34 dosar urmărire penală).
Atitudinea avută de inculpat pe parcursul procesului penal de negare a faptei comise, nu se coroborează cu probele administrate în cauză din care rezultă că este autorul omorului.
Edificatoare în acest sens au fost depoziţiile martorilor E. E., T. O. E. T. , T. O. llonka, H. B., cărora inculpatul le-a relatat indirect că a omorât-o pe victimă.
Aspectele constatate obiectiv la examenul medico legal se coroborează cu declaraţiile martorilor în a dovedi că inculpatul, deşi nu a urmărit decesul victimei, a prevăzut rezultatul faptei sale, pe care nu I-a urmărit, însă a acceptat posibilitatea producerii acestuia, împrejurări ce conturează vinovăţia în condiţiile art. 19 al.1 pct. 1 lit. b Cod penal.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l H u n e d o a r a şi inculpatul N. N..
Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l H u n e d o a r a critică hotărârea instanţei de fond sub aspectul pedepsei aplicate apreciază ca fiind prea mică faţă de criteriile de individualizare ale pedepsei şi persoana inculpatului cunoscut cu numeroase antecedente penale. De asemenea , se arată că în mod greşit s-a reţinut starea de recidivă deoarece pentru condamnarea anterioară era împlinit termenul de reabilitare.
Acest al doilea motiv de apel nu a fost susţinut în dezbateri de procuror, cu motivarea că prima instanţă a reţinut corect starea de recidivă prev. de art.37 lit.b Cod penal.
Inculpatul N. N. solicită a fi achitat deoarece nu a ucis victima şi trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate şi din oficiu sub toate aspectele, Curtea reţine următoarele:
Prima instanţă a reţinut corect starea de fapt, pe baza coroborării probelor administrate în cauză, constând în ceea că , inculpatul N. N. , în noaptea de 10/11 februarie 2007 a ucis-o prin sugrumare pe victima E. B., după care a părăsit locul faptei.
Inculpatul a negat săvârşirea infracţiunii de omor în faţa instanţei de apel precizând că doar a bătut-o pe concubina sa.
Probele administrate în cauză sunt suficiente şi dovedesc cu certitudine că inculpatul este autorul infracţiunii de omor de care este acuzat.
Inculpatul a declarat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii că în noaptea de 10/11 februarie 2007 a existat un conflict violent între acesta şi victimă, inculpatul lovind-o pe aceasta peste faţă şi corp, iar în jurul orei 4,00 dimineaţa inculpatul a plecat din H.
Raportul de expertiză medico-legală concluzionează în sensul că decesul victimei a survenit în jurul orei 4,00 din dimineaţa zilei de 11 februarie 2007.
Totodată, relevante sunt declaraţiile martorilor: E. E. care a găsit victima , T. O. E. T., faţă de care inculpatul a afirmat că trebuie să plece vreo 15-20 de ani, după care martorul l-a sfătuit să se predea; T. O. J., faţă de care inculpatul a recunoscut că a bătut victima, la un moment făcând chiar afirmaţie că a omorât-o; acesteia i-a relatat chiar şi rugămintea victimei de a nu o omorî că are un copil de crescut; H. B. care a relatat, cu referire la fosta concubină, că a bătut-o tare.
Din coroborarea acestor probe rezultă cu certitudine că moartea victimei E. B. a survenit urmare a acţiunii violente exercitată de inculpat asupra victimei.
Pedeapsa de 20 de ani închisoare aplicată de prima instanţă a fost corect individualizată ţinând seama de toate criteriile prev. de art.72 Cod penal şi raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de art.176 Cod penal – de la 15 la 20 de ani închisoare.
Cu toate acestea, apelul inculpatului este fondat în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii şi a celei complementare.
Prin decizia nr. LXXIV/5.11.2007 pronunţată în cadrul unui recurs în interesul legii s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art.71 al.3 din Codul penal.
Faţă de această decizie, apare ca inoportună interzicerea dreptului prevăzut de art.64 lit.c Cod penal, atât ca pedeapsă accesorie cât şi ca pedeapsă complementară.
În consecinţă, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpat , va desfiinţa sentinţa penală atacată, va înlătura aplicarea pedepsei accesorii şi a celei complementare prev. de art. 64 lit.c Cod penal.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Va menţine starea de arest a inculpatului în baza art.350 Cod procedură penală şi va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, în baza art.88 Cod penal.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
Admite apelul declarat de inculpatul N. N. împotriva sentinţei penale nr.371/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar penal nr(...).
Desfiinţează hotărârea penală atacată sub aspectul laturii penale, în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii şi a celei complementare şi rejudecând cauza în aceste limite:
Înlătură aplicarea pedepsei accesorii şi a pedepsei complementare nevăzute de art.64 lit.c Cod penal.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă T r i b u n a l u l H u n e d o a r a împotriva aceleiaşi hotărâri.
În baza art.350 Cod procedură penală menţine starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 11.02.2007 şi până la 17.01.2008.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor din oficiu în cuantum total de 140 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 17.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu