luni, 18 iulie 2011

Curtea de Apel Alba Iulia, 2008 Recalculare pensie (Recurs) Hotarârea 36 din 21.01.2008 dată de Curtea de Apel Alba Iulia

Pe rol se află perimarea asupra recursului  declarat de reclamantul T. E. împotriva sentinţei civile nr.2514/4.09.2006 pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosarul civil nr(...).
         La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părţilor.
         Procedura de citare este legal îndeplinită.
         S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că  recurentul a depus la dosar note scrise.
Instanţa, faţă de actele şi lucrările dosarului  şi potrivit dispoziţiilor art. 252 alin. 2  cod proc. civilă, lasă cauza în pronunţare.
       CURTEA DE APEL
                            Deliberând asupra recursului civil de faţă ;
Constată că prin sentinţa civilă nr._2514/4.09.2006 pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosar nr(...)( nr. vechi 4192/2006), respins acţiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul T. E. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii H, având ca obiect anularea deciziei de pensionare nr.99727/2006 emisă de C.J.P.H  şi emiterea uneia noi care să aibă în vedere cei 10 ani lucraţi în subteran, la determinarea punctajului mediu anual, stabilit conform H.G. nr.1550/2004,  să fie avut în vedere un stagiu de cotizare complet de 25 ani, în loc de 30 de ani,  şi să i se facă aplicarea art.11 alin.2 şi art.12 din Legea nr.3/1997.
Pentru a pronunţa această hotărâre  prima instanţă a reţinut, cu referire la probele dosarului,  că reclamantul  a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, în anul 1990, conform Legii nr.3/1977 şi că la determinarea punctajului mediu anual, în temeiul art.2 alin.1 din H.G. nr.1550/2004, pârâta  C.J.P. H a luat în calcul în mod corect un stagiu de cotizare complet de 30 de ani , în loc de 25 de ani, cum solicită reclamantul.
De asemenea s-a mai reţinut că, din probele dosarului, rezultă că reclamantul a lucrat în subteran doar 10 ani şi nu 15 ani, cum susţine şi că în aceste condiţii nu i s-a putut deschide dreptul la pensie conform H.G. nr.267/1990.
           Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul legal, prevăzut de  art.301 C.proc.civ., reclamantul  T. E., aducându-i critici de nelegalitate şi netemeinicie, şi motivând că instanţa a interpretat greşit dispoziţiile Legii nr.3/1977, ale Legii nr.19/2000 şi ale H.G. nr.1550/2004   deoarece stagiul de cotizare care trebuia utilizat la determinarea punctajului mediu anual era de 25 de ani şi nu de 30 de ani, cum greşit  s-a apreciat.
          Prealabil analizării sentinţei atacate  prin prisma criticilor  formulate , Curtea reţine că  recursul de faţă este perimat.
Astfel, potrivit art.248 Cod pr.civilă cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Din modul clar de redactare a textului de lege se reţine că excepţia perimării este o excepţie de procedură fiind în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind procedura de judecată, că este determinantă întrucât scopul admiterii excepţiei este stingerea procesului în faza în care se găseşte şi că este absolută pentru că este reglementată prin norme imperative, de vreme ce perimarea este prevăzută nu numai în interesul părţilor ci şi în interesul asigurării unei bune administrări a justiţiei.
În speţă, la termenul de judecată din 11.12.2006,  faţă de lipsa părţilor şi de faptul că nu s-a solicitat judecarea în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod pr. Civilă, instanţa a dispus suspendarea cauzei (încheiere fila 20).
Încheierea nu a fost atacată cu recurs, nu s-a solicitat o eventuală repunere pe rol a cauzei, aşa încât împlinindu-se termenul legal de 1 an de nelucrare a cererii din vina ambelor părţi, care nu au depus stăruinţă prin mijloacele procedurale, în judecarea pricinii, urmează a se da eficienţă sancţiunii prevăzute de legiuitor în conţinutul textului de lege în discuţie.
         Excepţia perimării poate fi constată şi din oficiu, conform art.252 alin.1 Cod pr. civilă, astfel că admiterea acesteia face inutilă examinarea criticilor aduse hotărârii prin prisma recursului de faţă.
         Ca atare se va constata ca fiind perimat recursul promovat în cauză.
Pentru aceste motive
În numele legii
D E C I D E
         Constată perimat recursul declarat de reclamantul T. E. împotriva sentinţei civile nr.2514/4.09.2006  pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosar nr(...) ( nr. vechi 4192/2006).
         Irevocabilă.
         Pronunţată în şedinţa publică din 21.01.2008.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu