Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de reclamantul I. E. împotriva sentinţei civile nr.1191/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părţilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că, deşi reclamantul a fost citat cu menţiunea să facă dovada avansării taxei de timbru acesta nu s-a conformat. Totodată nu solicită judecarea cauzei în lipsă.
Din partea pârâtei s-a depus la dosar întâmpinare, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Instanţa constată că recursul declarat de reclamant este scutit de taxa de timbru conform dispoziţiilor art. 15 lit.”t” din Legea 146/1992, motiv pentru care revine asupra taxei de timbru stabilită instituite în sarcina reclamantului şi faţă de solicitarea pârâtei de judecare a cauzei în lipsă, lasă cauza în pronunţare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de faţă
Reclamantul I. E., prin cererea înregistrată la T r i b u n a l u l H u n e d o a r a sub dosar nr(...), a solicitat ca în contradictoriu cu D.M.P.S. H să se dispună anularea deciziei nr.12/28.02.2007 şi 12/23.04.2007 şi obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de D.L. nr.118/1990. De asemenea, a solicitat cheltuieli de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost condamnat politic pentru infracţiunea de insubordonare. Datorită regimului existent i s-a încălcat dreptul la libertatea de conştiinţă ca un drept fundamental al cetăţeanului care era prevăzut expres de Constituţie. Dreptul de apartenenţă la un cult religios este prevăzut şi de art.9 al.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aşadar, reclamantul susţine că se încadrează în prevederile art.1 lit.a din D.L. 118/1990, fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni politice în baza unei hotărâri judecătoreşti. În drept se invocă prevederile D.L. nr.118/1990.
Secţia comercială şi contencios administrativ a T r i b u n a l u l u i H u n e d o a r a prin sentinţa nr.1191/ca/6 09 2007 a respins acţiunea. Instanţa a reţinut prin considerentele expuse că prin sentinţa nr.362/1995 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a , rămasă irevocabilă, a fost respinsă cererea reclamantului care avea ca obiect acordarea drepturilor prevăzute de D-L. 118/1990, în cauză existând autoritate de lucru judecat.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii şi admiterea acţiunii. Prin motivele de recurs se arată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile autorităţii lucrului judecat, deoarece sentinţa a fost pronunţată fără ca reclamantul să fie parte în cauză, părţi în proces fiind doar Direcţia de Munca şi Protecţie Sociala şi Comisia de aplicare a D-L 118/1990. În continuare se invocă apărări ce ţin de fondul cauzei.
Recursul este scutit de plata timbrajului potrivit art. 15 lit. t din L. 146/1997.
Pârâta a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului deoarece în cauză sunt îndeplinite condiţiile privind excepţia invocată.
Analizând sentinţa atacată sub aspectul recursului, Curtea constată următoarele:
Prin hotărârea nr.100/1995 Comisia de aplicare a prevederilor D-L 118/1990 a acordat reclamantului drepturile solicitate.
Prin sentinţa civilă nr.362/1995 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a, rămasă irevocabilă, a fost admisă contestaţia formulată de Direcţia N. şi a fost desfiinţată hotărârea comisiei. Din cuprinsul hotărârii se constată că reclamantul nu a fost parte la judecata pricinii, părţi fiind Direcţia de Munca şi Comisia de aplicare a legii.
În aceste condiţii se constată că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 Cod civil si art. 166 din C o d u l d e procedura civila în sensul că nu există triplă identitate de părţi, cauză şi obiect, părţile nefiind aceleaşi datorită neparticipării reclamantului la judecata pricinii şi încălcarea în acest mod a dreptului la apărare.
Faţă de aceste considerente, excepţia autorităţii lucrului judecat fiind nefondata şi neavând loc o judecată pe fondul cauzei , în temeiul art.. 312 al. 3 si 5 din C o d u l d e procedura civilă se va admite recursul reclamantului, se va casa hotărârea atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul I. E. împotriva sentinţei nr. 1191/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a şi, în consecinţă:
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 21 ianuarie 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu