Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de pârâta T. V. SOCIETATE D. împotriva sentinţei civile numărul 1160/2006 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosar nr.348/2006.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că nu sunt alte cererii formulate la dosar şi faţă de actele şi lucrările de la dosar instanţa lasă cauza în pronunţare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de faţă ;
Constată că prin sentinţa civilă nr.1160/2006 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul civil nr.348/2006 a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul E. B. şi s-a constatat că a fost încadrat în muncă în perioada 01.06.2005 – 30.12.2005 cu un salariu lunar de 5.000.000 lei, pârâta fiind obligată să plătească 35.000.000 lei cu titlu drepturi salariale restante.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că,reclamantul a prestat activitate în perioada anterioară aşa cum rezultă din înscrisuri şi proba testimonială.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen pârâta SC. T. V. P.
În dezvoltarea motivelor de recurs critică soluţia atacată ca fiind nelegală şi netemeinică invocând prevederile art.304 cod pr.civilă,procedura de citare nu a fost legal îndeplinită. Reclamantul nu are cerere de angajare şi nici plângere că nu i-a fost achitat salariul. În mod greşit reclamantul nu s-a îndreptat împotriva salariatului vinovat.
Prealabil analizării sentinţei atacate prin prisma criticilor formulate , Curtea reţine că :
Recursul de faţă este perimat.
Astfel, potrivit art.248 Cod pr.civilă cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Din modul clar de redactare a textului de lege se reţine că excepţia perimării este o excepţie de procedură fiind în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind procedura de judecată; este determinantă întrucât scopul admiterii excepţiei este stingerea procesului în faza în care se găseşte şi este absolută pentru că este reglementată prin norme imperative, de vreme ce perimarea este prevăzută nu numai în interesul părţilor ci şi în interesul asigurării unei bune administrări a justiţiei.
În speţă, la termenul de judecată din 7 dec.2006, faţă de lipsa părţilor şi de faptul că nu s-a solicitat judecarea în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod pr. civilă instanţa a dispus suspendarea cauzei (încheiere fila_19_).
Încheierea nu a fost atacată cu recurs, nu s-a solicitat o eventuală repunere pe rol a cauzei, aşa încât împlinindu-se termenul legal de 1 an de nelucrare a cererii din vina ambelor părţi, care nu au depus stăruinţă prin mijloacele procedurale, în judecarea pricinii, urmează a se da eficienţă sancţiunii prevăzute de legiuitor în conţinutul textului de lege în discuţie.
Excepţia perimării poate fi constată şi din oficiu, conform art.252 alin.1 Cod pr. civilă, astfel că admiterea acesteia face inutilă examinarea criticilor aduse hotărârii prin prisma recursului de faţă.
Ca atare se va constata ca fiind perimat recursul promovat în cauză.
Pentru aceste motive
În numele legii
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de pârâta T. V. SOCIETATE COOPERATIVĂ împotriva sentinţei civile nr.1160/2006 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dos. nr.348/2006.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 24.01.2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu