Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de inculpatul E. S. – E. împotriva deciziei penale nr. 245/A/29 octombrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l A l b a în dosarul nr(...).
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat N. S. cu delegaţie din oficiu pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părţile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate şi rejudecând în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.c C.pr.penală a se dispune achitarea acestuia deoarece nu este autorul faptei.
În subsidiar faţă de pericolul social redus al faptei solicită reducerea pedepsei.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei penale atacate precizând că starea de fapt a fost corect reţinută iar pedeapsa just individualizată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faţă;
Constată că prin sentinţa penală nr. 401/2007 a J u d e c ă t o r i e i A l b a I u l i a insculpatul E. S. E. a fost condamnat la:
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208, al. 1 , 209 al. 1 lit. i Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. i Cp
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cp pe durata prev. de art. 71 Cp.
S-a constatat recuperat parţial prejudiciul cauzat de inculpat prin săvârşirea infracţiunii.
S-a făcut aplicarea art. 118 lit. e Cp pentru prejudiciul nerecuperat şi nesolicitat de partea vătămată.
S-a făcut aplicarea art. 189, 191 Cpp.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut ca stare de fapt că în data de 08.06.2006 inculpatul a pătruns prin escaladare în locuinţa părţii vătămate E. F., de unde a sustras bunuri în valoare de 3.820.100 lei.
În drept s-a reţinut că fapta inculpatului aşa cum a fost descrisă şi dovedită cu probele administrate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. i Cp cu aplic. art. 37 lit. b Cp prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 208 al. 1 , 209 al. 1 lit. i Cp.
În baza acestui text de lege s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii conform criteriilor prev. de art. 72 Cp.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat că prejudiciul cauzat de inculpat prin săvârşirea infracţiuni a fost parţial recuperat, iar pentru diferenţa nerecuperată şi nesolicitată de partea vătămată s-a făcut aplicarea art. 118 lit. e Cp.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termenul legal prevăzut de lege inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel s-a relevat în principal că în mod greşit a fost condamnat de instanţa fondului deoarece nu el este autorul infracţiunii iar în subsidiar s-a relevat că pedeapsa aplicată este prea mare , în raport de gradul de pericol social concret al faptei săvârşite.
Prin decizia penală nr. 245/29.10.2007 a T r i b u n a l u l u i A l b a s-a respins ca nefondat apelul inculpatului motivat de aceea că fapta este dovedită, iar pedeapsa este corect individualizată.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs solicitând a fi achitat, întrucât nu el a comis fapta, ori a i se reduce pedeapsa.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi din oficiu, sub toate aspectele temeiniciei şi legalităţii, Curtea constată că în cauză s-a reţinut o corectă stare de fapt în baza probelor administrate, iar încadrarea juridică este cea legală.
Susţinerea inculpatului, că nu el a comis fapta, este infirmată de probele administrate în cauză, care confirmă fără dubiu activitatea de sustragere a bunurilor desfăşurată de către inculpat.
În ce priveşte pedeapsa aplicată, aceasta a fost bine individualizată, fiind stabilită la minimul special, deşi inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, aşa încât o reducere a pedepsei nu ar fi justificată.
Faţă de cele reţinute şi de dispoziţiile art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursul inculpatului este nefondat şi urmează a fi respins.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul E. S. E. împotriva deciziei penale nr. 245/29 oct. 2007 a T r i b u n a l u l u i A l b a.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezintă onorar apărător din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată astăzi 10 ian. 2008 în şedinţă publică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu