duminică, 17 iulie 2011

Curtea de Apel Alba Iulia, 2008 Falsul în înscrisuri sub semnatura privata (art. 290 c.p.) (Recurs) Hotarârea 9/2008 din 10.01.2008 dată de Curtea de Apel Alba Iulia

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de partea civilă B. – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale T   împotriva deciziei penale nr. 298/A/10 septembrie 2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosarul nr(...)
         La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul intimat E. O.  D. aflat în stare de arest şi asistata de  avocat E. E. cu delegaţie de apărător ales, lipsă fiind restul părţilor.
         Procedura de citare a fost îndeplinită.
         S-a făcut referatul cauzei după care  avocata inculpatului depune la dosar concluzii scrise.
         Nefiind alte cereri de formulat, instanţa acordă cuvântul în dezbateri.
         Avocata inculpatului solicită ca în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.a C.pr.penală  respingerea recursului declarat de partea civilă ca fiind inadmisibil  pentru motivele expuse în scris. Precizează că în ce priveşte motivul privind  obligarea inculpatului la plata  majorărilor de întârziere aferente prejudiciului, acesta este nefondat deoarece penalităţile de întârziere se calculează  de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
         Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca fiind inadmisibil.
         Inculpatul E. O. D. având ultimul cuvânt  solicită respingerea recursului declarat de partea civilă şi rejudecarea cauzei.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de faţă;
Examinând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 43/2007 pronunţată de  J u d e c ă t o r i a   P e t r o ş a n i în dosarul nr(...), a fost condamnat inculpatul E. O. D. la 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C.pen., 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C.pen., 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C.pen., 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 C.pen., 4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit."c" C.pen.,; pentru comiterea infracţiunii de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea 141/1997 (actual art. 273 din Legea 86/2006), cu apl. art. 13 C.pen., 4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit."c" C.pen., pentru comiterea infracţiunii de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea 141/1997 (actual art. 273 din Legea 86/2006), prin schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea 141/1997 (actual art. 273 din Legea 86/2006), rap. La art. 26 C.pen., cu apl. art. 13 C.pen., 4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit."c" C.pen., pentru comiterea infracţiunii de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea 141/1997 (actual art. 273 din Legea 86/2006), cu apl. art. 13 C.pen., 4 ani închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 215 al.1 şi 2 C.pen., 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 al.1 şi 2 C.pen., 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 al.1 şi 2 C.pen..
În U.. art. 33 lit."a", art. 34 lit."b" C.pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit.."c" C.pen., pedeapsă la care s-a aplicat un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. „c" c.pen. pe o durată de trei ani.
A fost privat inculpatul de exerciţiul drepturilor civile, prev. de art. 64 lit."a,b şi c" pe durata şi în condiţiile art. 71 C. pen.
Au fost menţinute, în rest, dispoziţiile sentinţei penale nr. 291 din data de 7 martie 2006 a  J u d e c ă t o r i e i   P e t r o ş a n i, definitivă prin decizia penală nr. 307/A/ din data de 04 septembrie 2006 a  T r i b u n a l u l u i   H u n e d o a r a.
În U.. art. 191 al. 2 C.proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei
de 260 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa penală nr. 291 din 07 martie 2006 pronunţată de  J u d e c ă t o r i a   P e t r o ş a n i, inculpatul E. O. D. a fost condamnat la:
-1 an închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 Cod penal;

-1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în   înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 Cod penal;
-1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 Cod penal;
-1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. şi ped. de art. 290 Cod penal;
-4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit. c Cod penal, pentru infracţiunea de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea nr. 141/1997;
-4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit. c Cod penal, pentru infracţiunea de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea nr. 141/1997;
-4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit. c Cod penal, pentru infracţiunea de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea nr. 141/1997, prin schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de folosire de documente falsificate la autoritatea vamală, prev. şi ped. de art. 178 din Legea nr. 141/1997, rap. la art. 26 Cod penal;
-4 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 26 rap. la art. 215 al.1 şi 2 Cod penal;
-4 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 al.1 şi 2 Cod penal;
-4 ani închisoare pentru infracţiunea de înşelăciune, prev. şi ped. de art. 215 al.1 şi 2 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. c Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 3 ani a drepturilor civile prev. de art. 64 lit. c Cod penal, pedeapsă la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b Cod penal, pe o durată de 3 ani
Prin decizia penală nr. 307/A/2006 din 04 septembrie 2006 a  T r i b u n a l u l u i   H u n e d o a r a, a fost admis apelul inculpatului împotriva sentinţei penale nr. 291/2006 a  J u d e c ă t o r i e i   P e t r o ş a n i, a fost desfiinţată sentinţa atacată numai cu privire la acest inculpat şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la  J u d e c ă t o r i a   P e t r o ş a n i, judecata urmând a se relua de la actele şi lucrările şedinţei din data de 21 februarie 2006.
Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat în cauză, raportat la limitele rejudecării, aşa cum aceste limite au fost stabilite prin decizia penală nr. 307/A/2006 din 04 septembrie 2006 a  T r i b u n a l u l u i   H u n e d o a r a, prima instanţă a reţinut că la finele anului 2001, martorul D. P. E. l-a cunoscut la târgul auto din T pe co-inculpatul în cauză, H. B., acesta din urmă oferindu-se să procure pentru martor un autoturism marca Lancia L..
Inculpatul H. B. a procurat autoturismul, iar martorul i-a solicitat să se ocupe de formalităţile cu înmatricularea acestuia.
Inculpatul a fost de acord, solicitând în schimbul serviciului în plus faţă de
preţul maşinii, suma de 30.000.000 lei, sumă cu care martorul a fost de astfel că, la
data de 27 E. 2001, inculpatul E. O. D. s-a prezentat la Biroul
Vamal D, având asupra sa copii după certificatul de luptător pentru E.
S. Române din E. 1989, act emis pe numele lui S. M., copia
certificatului, o procură notarială prin care titularul certificatului de revoluţionar, S.
M., îl împuterniceşte pe martorul D. P. E. să achiziţioneze un
autoturism, să se ocupe de formalităţile necesare pentru înmatricularea acestuia şi să
îl vândă apoi unui cumpărător pe care îl va alege împuternicitul. 
În acea împrejurare inculpatul E. O. D. a mai depus o adeverinţă de revoluţionar pe numele de S. M., un raport de verificare tehnică, un act de vânzare-cumpărare redactat în limba italiană, iar cererile depuse la Biroul Vamal, care erau formulate în numele martorului, au fost redactate de către inculpatul E. O. D..
Pentru obţinerea adeverinţei şi certificatului de revoluţionat de la numitul S. M.,, acesta a fost contactat de către o persoană pe care nu o cunoaşte şi care s-a prezentat sub prenumele de D., şi care l-a rugat să îi înmatriculeze o maşină , a semnat procura însă nu a citit-o şi nu a semnat nici un contract de vânzare-cumpărare.
Ulterior, s-a stabilit că actele de provenienţă ale autoturismului sunt false, iar adeverinţa de revoluţionar a fost contrafăcută ( adresa nr. 18/2379 din 03 aprilie 2002 şi anexa adresei Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din E. 1989, filele 22-30) acestea neemanând de la instituţia abilitată a o emite.
În aceeaşi perioadă, la finele anului 2001, martorul N. E. N. l-a, întrebat pe inculpatul E. O. D. şi pe martorul   E. P. despre care cunoştea că se ocupă cu achiziţionarea de maşini, dacă îi pot procura un autoturism cu un preţ cuprins între 15.000-16.000 dolari SUA.
După câteva săptămâni de la solicitare, inculpatul şi martorul au luat legătura cu martorul N. E. N. şi i-au spus acestuia să au în vama Nădlac un autoturism, sens în care i-au cerut actele martorului, respectiv buletinul de identitate, actele societăţii comerciale şi paşaportul.
Deoarece martorul nu poseda paşaport, acesta a remis celor doi paşaportul soţiei sale, pentru a i se face actele.
Ulterior, cei doi au returnat actele martorului, spunându-i că autoturismul
nu a fost adus în vamă, iar după câtva timp au venit, însoţiţi de încă o persoană pe
care martorul nu o cunoştea, i-au spus acestuia că au de vânzare un autoturism
Mercedes, pentru care trebuie plătite accizele, după care poate fi înmatriculat
definitiv.                                                                                                                         
Martorul N. E. N. a făcut verificarea autoturismului şi fiind de acord asupra preţului fixat, de 17.000 dolari, a remis un avans de 8000 dolari şi 12.000.000 lei, despre care i s-a spus că reprezintă accizele, şi a păstrat autoturismul, urmând ca restul de preţ să fie achitat la data la care autoturismul urma să fie înmatriculat definitiv(declaraţiile martorilor N. E. N., filele 85-87 dosar urmărire penală, vol.l şi filele 49-50 dosar nr. 8753/2005 al  J u d e c ă t o r i e i   P e t r o ş a n i şi E. P. N., filele 121,122 dosar u.p. vol. I şi fila 83 dosar nr. 8753/2005).
În vederea înmatriculării autoturismului, inculpatul E. s-a prezentat la Biroul Vamal D în numele martorului N. E. N., a formulat o cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxelor vamale pentru autoturismul marca Mercedes Benz, ataşând o copie după certificatul de revoluţionar al numitului N. O., o adeverinţă în vederea obţinerii scutirii de plata taxelor vamale pe numele lui N. O. , procură notarială , act de provenienţă a autoturismului, un raport de verificare tehnică.
În urma verificărilor s-a constatat că adeverinţa în baza căreia a fost obţinută scutirea de la plata taxelor vamale nu emană de la organismul competent (adresa nr. 18/2379 din 03 aprilie 2002 şi anexa secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor din E. 1989, filele 22-30 şi actul constatator privind taxele vamale şi alte drepturi cuvenite bugetului nr. 799 din 05 E. 2002- fila 84).
În mod necuvenit s-a obţinut scutirea de plata taxelor vamale în sumă de 113.632.554 lei ( actul constatator privind taxele vamale şi alte drepturi cuvenite bugetului nr. 799 din 05 E. 2002- fila 84).
Procedând identic, cei doi coinculpaţi au obţinut scutirea de plata taxelor vamale pentru un autoturism marca Audi A4.
Inculpatul E. s-a prezentat la Biroul Vamal D cu un contract de vânzare-cumpărare redactat în limba spaniolă, act care i-a fost înmânat de către coinculpatul H. B., pe care I-a semnat în fals, cu o cerere redactată în numele martorului M. B. şi raport de constatare tehnico ştiinţifică, care nu avea cunoştinţă de această cerere, cu certificatul de revoluţionar al numitului E. G, care a fost indus în eroare cu privire la scopul pentru care i se solicită certificatul şi semnătura pe procura notarială întocmită pe numele martorului M. B., martor care nu avea cunoştinţă de existenţa acestei procuri şi adeverinţa de revoluţionar care, ca şi în celelalte cazuri, nu emana de la instituţia abilitată, solicitând şi obţinând scutirea de la plata taxelor vamale în sumă de 129.172.000 lei.
Raportat la starea de fapt reţinută, prima instanţă a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost condamnat.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei concrete reflectat în urmarea produsă, condiţiile concrete în care au fost comise faptele, scopul urmărit de inculpat la comiterea faptei, precum şi persoana inculpatului cunoscut cu antecedente penale.
În scopul reeducării inculpatului şi pentru egalitate de tratament faţă de celălalt coinculpat, faţă de care pedepsele aplicate au rămas definitive, i s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa privativă de libertate, şi pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit."c" C.pen..
Cu privire la latura civilă a cauzei, faţă de contribuţia inculpatului la producerea prejudiciului, dispoziţiile civile din hotărârea casată parţial au fost menţinute, reparaţia dispusă corespunzând cu contribuţia stabilită cu prilejul reţinerii stării de fapt, acţiunile inculpatului fiind în raport de cauzalitate direct, necondiţionat şi concurent cu faptele comise cu vinovăţie de către inculpatul H. H. B., prin colaborarea lor ilicită, aceştia producând prejudiciul reţinut, de 242.804.554 lei (24.280,36 lei)- prejudiciu la care inculpaţii au fost obligaţi în solidar.
Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal au formulat apel inculpatul şi partea civilă Direcţia Regională Vamală T.
Motivele de apel dezvoltate printr-un memoriu scris de către partea civilă
vizează obligarea inculpatului şi la plata sumei de 6500 lei, sumă pe care prima
instanţă, în mod eronat, a reţinut-o ca fiind achitată.,
S-a arătat că din prejudiciul de 10.404 lei, reţinut în mod eronat ca fiind achitat de martorul D. P. E., s-a recuperat suma de 3.904 lei, sumă achitată de martorul S. M., rămânând un prejudiciu nerecuperat de 6500 lei.
O altă critică a sentinţei atacate vizează obligarea inculpatului şi la plata majorărilor de întârziere (penalităţi şi dobânzi), potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003.
În drept au fost invocate disp. art. 374, 379 C. proc. civ..
Criticile formulate de inculpat şi susţinute oral de către apărătorul său vizează redozarea pedepsei aplicate raportat la starea de fapt şi la circumstanţele personale şi motivat de faptul că inculpatul este la prima abatere iar din referatul de evaluare aflat la dosar rezultă perspective medii de reintegrare socială.
Prin decizia penală nr. 298/A/2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosarul nr(...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul E. O. D. şi ca inadmisibil apelul declarat de partea civilă Direcţia Regională Vamală T, iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligaţi apelanţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prima instanţă, în limitele deciziei penale nr. 307/A/2006 a Tribunalului, H, rejudecând cauza în ceea ce-l priveşte pe inculpatul apelant, a dat o judicioasă   apreciere   probelor  aflate   la   dosarul   cauzei   prin   coroborarea  celor administrate în faza de urmărire penală cu cele administrate nemijlocit în faţa instanţei de fond.
Astfel, pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză a fost reţinută corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului, stabilindu-se corect încadrarea juridică a faptelor comise.
În ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate, instanţa de fond a aplicat corect criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., având în vedere pericolul social al faptelor, modalitatea săvârşirii acestora, persistenţa infracţională, dar şi elementele care caracterizează persoana inculpatului, acesta nefiind la prima întâlnire cu legea penală.
Toate aceste elemente au determinat orientarea primei instanţe spre o pedeapsă situată spre mediu, adecvată scopului urmărit de legiuitor în art. 52 C. Pen., a cărei redozare nu se impune.
Faţă de acestea, în U.. art. 379 al.1 pct.1 lit."b" C. proc.pen., apelul inculpatului a fost respins.
în ceea ce priveşte apelul părţii civile, constatând că aceasta nu a apelat sentinţa primei instanţe din primul ciclu procesual, şi raportat la limitele de rejudecare, aşa cum au fost stabilite prin decizia penală nr. 307/A/2006 a  T r i b u n a l u l u i   H u n e d o a r a, acesta a fost respins ca inadmisibil potrivit dispoziţiilor art. 379 al. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel a declarat recurs B. Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale T.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului partea civilă a criticat hotărârea atacată susţinând că în mod greşit instanţele au constatat că a fost achitată suma de 6500 lei şi nu a acordat majorările de întârziere, respectiv dobânzile legale şi penalităţi de întârziere.
Recursul părţii civile este nefondat din următoarele considerente:
În primul ciclu procesual partea civilă nu a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 291/07.03.2006 a  J u d e c ă t o r i e i   P e t r o ş a n i.
În urma admiterii apelului inculpatului, prin decizia penală nr. 307/A/2006 a  T r i b u n a l u l u i   H u n e d o a r a, s-a dispus desfiinţarea hotărârii, deoarece prima instanţă nu a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Potrivit principiului non reformatio in pejus, în propria cale de atac instanţa nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apel.
Prin nedeclararea apelului, în primul ciclu procesual, partea civilă a achiesat în mod tacit la soluţia instanţei de fond, iar o majorare a despăgubirilor ar fi de natură a crea o situaţie mai grea pentru cel care a declarat apelul.
Referitor la dobânzile legale şi penalităţile de întârziere acestea pot fi calculate şi recuperate cu ocazia executării silite.
Având în vedere considerentele mai de sus, în temeiul art. 385/15 alin, 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanţa va respinge ca nefondat recursul părţii civile.
Conform art. 192  alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de partea civilă recurentă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de A.N.V. - Direcţia Generală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale T împotriva deciziei penale nr. 298/A/2007 pronunţate de  T r i b u n a l u l   H u n e d o a r a în dosar penal nr(...).
         Obligă recurenta la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
         Definitivă.
         Pronunţată în şedinţa publică din 10.01.2008.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu