Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de reclamantul D. M. T. împotriva sentinţei nr.1228/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a în dosarul nr(...).
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa reclamantului-recurent şi a intimaţilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este scutit de taxa de timbru, recurentul a solicitat judecarea în lipsă.
Faţă de actele de la dosar şi solicitarea reclamantului-recurent de judecare în lipsă, instanţa lasă cauza în pronunţare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de faţă
Prin acţiunea înregistrată la T r i b u n a l u l H u n e d o a r a sub nr(...) reclamantul D. M. T. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului H solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, obligarea pârâţilor,în solidar, către reclamant a drepturilor băneşti reprezentând prima de concediu ce i se cuvine pentru anul 2006, egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, prevăzută de art.37 al.2 din Ordonanţa nr.38/2003 aprobată prin legea nr.353/2003 şi la plata sporului de fidelitate ce i se cuvine pentru anul 2005 actualizat cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective, conform art.6 din Ordonanţa nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată prin Legea nr.353/2003 şi obligarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în calitate de ordonator principal de credite să cuprindă în bugetul pe anul 2007, sumele necesare plăţii primei de concediu ce i se cuvin pentru anul 2006 şi a sporului de fidelitate pe anul 2005.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că prin art.37 al.2 din Ordonanţa nr.38/2003 s-a prevăzut dreptul poliţiştilor de a primi la plecarea în concediu o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Aplicarea acestor prevederi şi implicit plata acestei prime de concediu a fost suspendată prin legea bugetului de stat pe anul 2006, nr.379/2005. Referitor la al doilea capăt de cerere, respectiv plata sporului de fidelitate se arată potrivit dispoziţiilor art.6 din Ordonanţa nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată prin legea nr.353/2003, pentru activitatea desfăşurată în situaţiile din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de militar, poliţist, funcţionar public şi personal contractual, poliţiştilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Aceste măsuri de suspendare sunt considerate nelegale şi abuzive de către reclamant, potrivit art.18 şi 38 din C o d u l m u n c i i şi art.41 alin.2 şi 53 din Constituţia României.
Pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului H a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii arătând că aceste drepturi au fost suspendate.
Pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii arătând că dreptul la prima de concediu pe anul 2006 a fost suspendat prin art.5 alin.5 din legea nr.379/2005 iar cât priveşte prima de fidelitate acest drept a fost suspendat, pentru anul 2005, prin art.2 alin.1 din OUG nr.118/2004 s-a suspendat pentru anul 2005 acordarea acestui drept.
Pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor a formulat cerere de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice solicitând ca în cazul admiterii acţiunii reclamanţilor, obligarea chematului în garanţie Ministerul Finanţelor Publice să vireze M.A.I. sumele solicitate.
Prin sentinţa nr.1228/CA/2007, a fost admisă în parte acţiunea reclamantului, în ce priveşte capătul de cerere privind acordarea primei de concediu pentru anul 2006, actualizat cu indicele de inflaţie. A fost respinsă acţiunea cât priveşte plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, precum şi cererea de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că dreptul la prima de vacanţă este recunoscut prin OG 38/2003, dar dispoziţia legală a fost suspendată până la 31.XII.2006, ulterior reintrând în vigoare. Cât priveşte sporul de fidelitate, instanţa a reţinut că este prevăzut în OG 38/2003, dar se acordă în funcţie de modul cum poliţistul este apreciat de către superiori şi numai la propunerea acestora.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, aducându-o critici de nelegalitate sub aspectul soluţionării capătului de cerere privind acordarea sporului de fidelitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susţinut că sporul de fidelitate este un drept ce i se cuvine potrivit art.6 din OG nr.38/2003, iar aplicarea acestui articol din ordonanţă a fost suspendată prin art.2 al.1 din OUG nr.118/2004 numai pentru anul 2005, aşa încât după 31.XII.2005 este în drept să-l solicite. A mai arătat că sporul de fidelitate nu se acordă în funcţie de calificativele obţinute de poliţist, ci este dat în funcţie de vechimea acestuia în instituţiile prev. în art.6 din OG 38 / 2003.
Recursul este întemeiat.
Conform art.6 din OUG nr.38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor,pentru activitatea desfăşurată în instituţiile din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de militar, poliţist, funcţionar public, personal contractual, poliţiştilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului.
Plata sporului de fidelitate a fost suspendată pentru anul 2005 conform art.2 al.1 din OUG nr.118/2004.
Suspendarea exerciţiului dreptului nu echivalează cu însăşi înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziţie legală dreptul nu a fost desfiinţat, nici nu s-a constatat neconstituţionalitatea textului de lege care conferă acest drept, ci doar s-a suspendat aplicarea lui pe parcursul anului 2005.
Potrivit art.64 din Legea nr.24/2000, în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. În această situaţie, se vor prevedea în mod expres data la care se produce suspendarea, precum şi durata ei determinată.
Potrivit art.64 al.2 din aceeaşi lege, la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziţia afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Prin urmare suspendarea aplicării unor dispoziţii legale dispusă de legiuitor din diferite considerente este o măsură cu caracter temporar, iar după epuizarea duratei suspendării textul legal redevine aplicabil în scopul pentru care a fost edictat.
În speţă, reclamantul a fost îndreptăţit să solicite sporul de fidelitate pentru anul 2005, începând cu data de 01.01.2006, când a încetat suspendarea legală.
Instanţa de fond greşeşte atunci când reţine că acordarea acestui spor depinde de calificativele obţinute de poliţist.
Textul art.6 din OUG nr.38/2003 nu conţine o astfel de condiţionare, ci se referă doar la faptul că prin ordinul ministrului se va stabili cuantumul sporului de fidelitate de până la 20% din salarul de bază, prevăzut de lege.
Fiind un drept acordat prin lege pentru activitatea desfăşurată în instituţiile prev. în art.6 din OUG nr.38/2003, acordarea lui nu poate fi cenzurată prin calificativele acordate de cei în drept să aprecieze anual munca desfăşurată de poliţist.
În consecinţă, constatând că sub acest aspect s-a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii, în temeiul art.304 pct.9, 312 Cod procedură civilă va fi admis recursul reclamantului şi se va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că va fi obligat pârâtul să plătească reclamantului şi sporul de fidelitate aferent anului 2005, în condiţiile OUG 38/2003, reactualizat cu rata inflaţiei începând cu 01.01.2006 până la data plăţii efective.
Vor fi menţionate în rest dispoziţiile hotărârii atacate.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul D. M. T. împotriva Sentinţei nr. 1228/CA/2007 pronunţată de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a-Secţia Comercială şi Contencios Administrativ şi Fiscal şi în consecinţă:
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că admite şi acţiunea reclamantului D. M. T. împotriva pârâtului I.P.J.H pe care îl obligă să plătească reclamantului şi sporul de fidelitate aferent anului 2005, în condiţiile legii şi reactualizat cu rata inflaţiei începând cu 1.01.2006 până la plata efectivă.
Menţine în rest dispoziţiile hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 07 01 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu