duminică, 17 iulie 2011

Curtea de Apel Alba Iulia, 2008 Exceptie nelegalitate act administrativ (Fond) Hotarârea 1/F/CA/2008 din 07.01.2008 dată de Curtea de Apel Alba Iulia

Pe rol  se află soluţionarea excepţiei de nelegalitate a Certificatului de Arestare a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Seria (...) nr.3810 emis de Ministerul Industriei şi Comerţului la data de 26.11.1997 invocată de reclamantul Municipiul Sibiu prin Primar, în cauza privind pe Municipiul Sibiu prin Primar în contradictoriu cu S.C. „J.” S.A. Sibiu, cauză ce are ca obiect grăniţuire.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă: avocat T. B. pentru reclamant, avocat E. J. pentru pârâtă, lipsă fiind chemaţii în garanţie.
Procedura de citare este  legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Reclamanta  a depus la dosar chitanţa nr. (...)/19 11 2007 în valoare de 4 lei , timbru judiciar în valoare de 0,15 lei şi împuternicire avocaţială, copia extrasului de cont.
Chematul în garanţie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu a comunicat prin fax întâmpinare, prin care şi-a expus punctul de vedere cu privire la excepţia de nelegalitate, la care a anexat adresa nr. (...)/22 11 2007.
Mandatarul reclamantului depune la dosar note de şedinţă referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispozitiilor  art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 şi a art.II alin.2 din Legea 262/2007, decizia nr. 905/2006, decizia nr. 339/3.04.2007, decizia nr. 608/21 09 2006 ,decizii emise de Curtea Constituţională.
Mandatarul pârâtei depune la dosar împuternicirea avocaţială, răspunsul în scris cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 şi a art.II alin.2 din Legea 262/2007.
Instanţa acordă cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 şi a art.II alin.2 din Legea 262/2007, invocată din oficiu la termenul de judecată din 03 decembrie 2007.
Mandatarul reclamantului  solicită respingerea excepţiei invocata  ca inadmisibila.
Potrivit art.29 pct.6 din Legea 47/1992, în cazul în care în faţa unei instanţe de judecată se invocă excepţia de neconstituţionalitate a unui act normativ, instanţa, analizând-o, prin încheiere motivată va respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul în care constată că excepţia este inadmisibilă. În speţa de faţă, se contestă constituţionalitatea art.4 alin.1 din Legea 554/2004. Potrivit acestui articol în cazul în care se contestă legalitatea unui act administrativ, instanţa investită cu soluţionarea fondului T. instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Prin urmare, acest articol stabileşte cadrul procesual pe care instanţa de fond trebuie să-l urmeze în cazul în care i se invocă o excepţie de nelegalitate.
Mai arată că, instanţa de contencios administrativ trebuie să se pronunţe asupra legalităţii actului administrativ contestat, iar excepţia de neconstituţionalitate a art.4 din Legea 554/2004, în baza căruia instanţa de contencios administrativ a fost sesizată, nu mai are nici un fel de legătură cu pronunţarea asupra legalităţii Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria (...) nr.3810/1997.
Dispoziţiile art.II alin.2 din Legea 262/2007 cuprind tot dispoziţii  referitoare la excepţia de nelegalitate.
Arată că în acest caz instanţa în faţa căreia ar fi trebuit să se invoce excepţia de neconstituţionalitate era instanţa de fond; doar în faţa acestei instanţe se putea verifica dacă era sau nu constituţionala invocarea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004.
Mandatarul pârâtei  solicită instanţei să considere admisibilă în principiu excepţia de neconstituţionalitate să suspende cauza şi să înainteze excepţia spre competentă soluţionare Curţii Constituţionale, lăsând la aprecierea instanţei formularea considerentelor ce se impun. Depune concluzii scrise prin care susţine neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale menţionate.
În ce priveşte excepţia de nelegalitate, îşi rezervă dreptul de a motiva şi susţine în raport cu soluţia pe care Curtea Constituţională o va pronunţa în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată de instanţă din oficiu.
CURTEA DE APEL
Prin acţiunea formulata în dosarul nr(...) al  T r i b u n a l u l   S i b i u, reclamantul  Municipiul Sibiu a chemat în judecată pe pârâta SC J. SA Sibiu, solicitând să se stabilească linia de graniţă între imobilul proprietatea reclamantului înscris în CF Sibiu nr.4834 nr.top.4252/1/1/1/1/3 teren de construcţii în suprafaţă de  27997 mp şi imobilul teren de construcţii în suprafaţă de 40905 mp înscris în CF 15765 Sibiu, nr.top.4252/2-bază sportivă,proprietatea pârâtei SC J. SA, să se dispună rectificarea suprafeţei din CF nr. 15765 Sibiu nr.top. 4252/2 de la 40905 mp la 17200 mp cât a avut acest nr.top. de la constituire şi până în prezent, constatând nulitatea parţială a încheierii de întabulare nr. 2885/1998 şi să fie obligată pârâta să-i predea toată suprafaţa uzurpată din proprietatea ei cu nr. top. 4252/1/1/1/1/3.
În motivarea acţiunii arată că municipiul Sibiu este proprietar asupra imobilului înscris în CF Sibiu nr.48346 nr.top.4252/1/1/1/1/3 teren de construcţii cu nr.top. 4252/2, asupra căruia a devenit proprietară în anul 1998 întrucât până la această dată întregul teren a aparţinut Statului Român, că la constituirea lui nr.top. 44252/2 a avut o suprafaţă înscrisă în CF de 17200 mp şi în fapt această suprafaţă o are şi azi deşi în cartea funciară imobilul figurează cu o suprafaţă de 40905 mp.,ceea ce este nelegal întrucât documentaţia topografică întocmită de pârâtă în conformitate cu I. nr. 834/1991 a inclus în acest număr topografic şi suprafaţa de 27997 mp ce aparţine numărului top. 4252/1/1/1/1/3 ce este proprietatea reclamantului.
         Prin sentinţa nr.596/2007 a fost respinsă acţiunea civilă, excepţiile invocate şi cererea de chemare în garanţie împotriva statului R prin Minister.
         Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul municipiul Sibiu prin primar solicitând schimbarea hotărârii  şi admiterea acţiunii.
         În faţa instanţei de apel reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a actului administrativ certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, seria (...) nr.3810 emis de Ministerul Economiei şi Comerţului la data de 26 11 1997.In motivare se arata ca actul atacat este act administrativ emis de autoritatea publice centrala , iar potrivit art. 4 din L. 554/2004 legalitatea acestui act poate fi cercetata oricând în cadrul unui proces. În baza acestui act instanţa a respins acţiunea în grăniţuire formulată de reclamant.
         Instanţa de apel a suspendat judecata cererii şi a sesizat instanţa de contencios administrativ competentă.
         În soluţionarea excepţiei de nelegalitate, Curtea de Apel din oficiu a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 din L. 554/2004 modificata, art. II al.2 din L.262/2007 , în măsura în care acestea sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 al. 2 din Constituţie care consacra principiul neretroactivităţii legii. Prin faptul ca potrivit art. 4 din L. 554/2004, aşa cum a fost modificat  de pct. 5 al <LLNK 12007   262 10 202   0 42>art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată in MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricând in cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate se ajunge ca dispoziţia unei legi să retroactiveze. Aceleaşi dispoziţii cu caracter retroactiv se regăsesc şi în art. II al. 2 din L. 262/2007 care prevăd că  dispoziţiile referitoare la excepţia de nelegalitate şi la garanţiile procesuale prevăzute de <LLNK 12004   554 10 201   0 18>Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplica si cauzelor aflate pe rolul instanţelor la data intrării in vigoare a prezentei legi. Excepţia de nelegalitate poate fi invocată şi pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a <LLNK 12004   554 10 201   0 18>Legii nr. 554/2004, în forma sa iniţială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale in vigoare la momentul emiterii actului administrativ.
Prin aceasta sunt încălcate dispoziţiile art.15 (2) , 20 din Constituţie, art.6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 15 al. (2) din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. O. constituie  principiul de drept în temeiul căruia actele normative, deciziile judiciare sau actele juridice nu pot avea efecte în trecut, ci numai posterior promulgării, pronunţării sau întocmirii acestora. Aplicarea acestui principiu asigura stabilitatea raporturilor juridice şi dreptul părţilor la un proces echitabil , potrivit art. 6 din CEDO, prin aceea că subiectul de drept prin acţiunea pe care o întreprinde se supune reglementarilor în vigoare în cunoştinţa de cauză.
          Art. 15 alin. (2) din Constituţie consacra principiul neretroactivităţii legii, în sensul ca o lege odată adoptată de Parlament va putea produce efecte juridice numai pentru viitor. Aşadar, este neconstituţional ca  printr-o norma legală să fie sancţionat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme, deoarece se  aduce atingere principiului drepturilor câştigate şi situaţiilor juridice legal constituite.
         În consecinţă, faţă de aceste considerente, Curtea de Apel considera că dispoziţiile art.4 (1) din L. 554/2004 şi art. II al. 2 din L. 262/2007   sunt neconstituţionale în măsura în care contravin principiului neretroactivităţii legii consacrat de Legea fundamentala, prin aceea că se poate ataca cu excepţia de nelegalitate un act administrativ individual emis anterior intrării în vigoare a legii.
         Reclamantul a invocat inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate prin aceea ca nu poate fi invocata în faţa Curţii de Apel, ci trebuia invocată în faţa instanţei de fond şi nu în faţa instanţei de contencios administrativ. Excepţia este nefondată deoarece instanţa de contencios administrativ sesizată  în soluţionarea  excepţiei de nelegalitate a invocat excepţia de neconstituţionalitate din oficiu, deoarece aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea.
         Pârâta SC J. SA a arătat că excepţia invocată din oficiu este întemeiată , dispoziţiile art. 4 al. 1 din L. 554/2004 si art. II al. 2 din L. 262/2007 sunt neconstituţionale. Reclamantul nu poate să mai atace un act administrativ individual emis anterior intrării în vigoare a legii. Actul a fost emis în temeiul HG 834/1991, iar dacă era nemulţumit de cele stabilite prin certificat trebuia să atace actul în termen de 1 an de la emiterea lui în contencios administrativ. În acest sens, practica instanţelor de contencios administrativ şi a instanţei supreme, anterior modificărilor aduse legii a fost constantă în a considera excepţia de nelegalitate inadmisibilă pentru actele administrative individuale emise anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor L. 554/2004. 
         În temeiul art.29 al.4 din L 47/1992, judecata cauzei va fi suspendată şi va fi sesizată Curtea Constituţionala pentru soluţionarea excepţiei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
D I S P U N E:
Respinge excepţia invocată de reclamant.
         Suspendă judecata.
         T. Curtea Constituţionala cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 al. 1 din L. 554/2004, aşa cum a fost modificat  de pct. 5 al <LLNK 12007   262 10 202   0 42>art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată in MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007 şi art. II al. 2 din L. 262/2007 faţă de dispoziţiile art. 15 al. 2 din Constituţie.
Pronunţată în şedinţa publică din 07 ianuarie 2008.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu